De sărbatoarea Naşterii Domnului sunt legate o mulţime de obiceiuri frumoase. În fiecare zonă a României există un mod specific de a întâmpina şi sărbătorii naşterea Mântuitorului. La Jelna, odată cu lăsarea lăsarea întunericului şi până după miezul nopţii sătenii se îndreaptă spre cimitir unde aprind lumânări în memoria celor dispăruţi şi se roagă.

În noaptea de Ajun cimitirul este iluminat de mii de lumânări şi de candele semn că oamenii nu au uitat de cei dragi care nu le pot fi alături pentru a sărbători Crăciunul. Ei îi colindă pe cei care își dorm somnul de vechi în cimititul din capatul satului și nu se mai pot bucura, împreună, de Sfintele Sărbători de iarnă.

Tradiția are deja peste 100 de ani, a fost preluată de la sașii care au locuit aici și este respectată cu sfințenie atât în seara de 24 decembrie, în noaptea de Ajun cât și în noaptea de 31 decembrie când se trece în Noul An.

Indiferent de vreme, sătenii ies din case pentru a-și colinda rudele și cunoscuții care nu se mai află printre ei. La Jelna lumânarea este considerată şi un simbol al omului bun: lumânarea, pentru a oferi lumină trebuie ca încet-încet să se consume.

La fel şi creştinii (cărora Isus le-a spus "Voi sunteţi lumina lumii"), pentru a fi mai bine pentru cei din jur trebuie să se jertfească, să ofere ceva din ei, să se consume în fiecare zi câte puţin...