Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului și Centrul Cultural „Sfântul Pahomie” Gledin organizează, mâine şi poimâine, cea de-a V-a ediție a „Colocviilor de la Gledin”.

Sărbătoarea începe miercuri, 13 aprilie:

• ora 13:00: Colocviile de la Gledin: Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Concurs național de cântec și poezie religioase
• ora 17:00: Denia Canonului Mare
• ora 18:00: Taina Sfântului Maslu
• ora 21:00: Masa de seară.

Joi, 14 aprilie:

• ora 8:00: Acatisul Sfântului Ierarh Pahomie
• ora 9:30: Primirea Î.P.S. Mitropolitului Andrei
• ora 10:00: Sfânta Liturghie
• ora 12:30: Premierea laureaților
• ora 13:30: Agapa frățească.

Invitați: pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, pr.conf. univ. dr. Gabriel-Viorel Gârdan, prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, prof. dr. Marin Popan, drd. Onița Burdeț, arh. Filaret Cuzmin – stareț Mănăstirea Căpriana, pr. prof. Nicolae Feier.

Sfânta Liturghie va fi oficiată de Î.P.S. Mitropolitul Andrei și Î.P.S. Ioachim.

Invitat de onoare: Arhimandritul Filaret, starețul Mănăstirii Căpriana. Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Mănăstirii Căpriana, din Republica Moldova, iar moderatori ai Colocviilor vor fi pr. Ioan Titieni şi pr. Ioan Pintea.

Sfântul Pahomie s-a născut în jurul anului 1674, în satul Gledin din Bistriţa-Năsăud, primind numele de botez Petru, a ajuns în Moldova unde este primit ca frate la Mănăstirea Neamţ, unde va parcurge, după rânduială, toate încercările duhovniceşti. În 1697, la vârsta de 25 de ani, a fost călugărit.

După moartea părintelui egumen Ioan, este numit, la nici 30 de ani, stareţ al Mănăstirii Neamţ, pe care o va conduce până în anul 1704.

Cuviosul Pahomie pleacă la Kiev, unde, la Lavra Pecerska, îl cunoaşte pe Sfântul Dimitrie al Rostovului, căruia îi devine ucenic.

Se întoarce la Mănăstirea Neamţ în 1706 şi se hotărăşte să aleagă sihăstria într-o pădure lângă Muntele Chiriacul. De aici, sihastrul Pahomie a fost chemat pentru scaunul episcopal de la Roman.

L-a uns domn pe Nicolae Mavrocordat în Biserica Sf. Nicolae, pe 8 noiembrie 1711, iar pe 1 martie 1714, Pahomie părăseşte de bună voie scaunul arhieresc. Ajunge la Neamţ, unde va sta patru zile, şi de aici se va retrage din nou, lângă Muntele Chiriacu.

După multe necazuri, Pahomie a pornit în pribegie la Kiev, oprindu-se la Lavra Pecerska. A trecut la cele veşnice pe 14 aprilie în anul 1724.

Moaştele sale sunt păstrate până astăzi în Paraclisul Sfântul Ştefan din Lavra Pecerska.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în 2006 canonizarea Sfântului Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin.

Pahomie a fost, aşa cum remarcase şi Nicolae Iorga, „cel mai de seamă cărturar dintre clericii moldoveni din acel timp”, fiind un mare iubitor de carte care a insuflat şi ucenicilor lui această preţuire a cuvântului scris şi un om cu viaţa sfântă.

Constatarea este îndreptăţită, dacă ne gândim la mediul cărturăresc în care a trăit şi la formaţia lui intelectuală, care a pornit chiar de acasă, de la părintele său, popa Iftimie, şi din mănăstirea satului său natal – Gledin, mai scrie creştin-ortodox.ro, subliniind că strădaniile episcopului Pahomie şi ale ucenicilor săi au făcut din sihăstria de la Pocrov un adevărat centru de cultură bisericească.

Foto Arhivă - Sărbătoarea Sfântului Pahomie la Gledin, 2013.