O legendă spune că primul martir al Bisericii, Sfântul Arhidiacon Ștefan, prăznuit în a treia zi de Crăciun, a fost acuzat de blasfemie împotriva lui Dumnezeu și ucis cu pietre în timp ce, în apropiere, îl veghea Maica Domnului și Sfântul Ioan. Pentru că-i poartă numele, Biserica ortodoxă din Maieru își prăznuiește azi hramul cu oaspeți de onoare.
După ce ieri seară au susținut un concert excepțional la Bistrița, cei 10 preoți din Corala „Armonia” aparținând de Arhiepiscopia Tomisului, vor fi prezenți astăzi la Maieru, acolo unde credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhidiacon Ștefan cu o slujbă religioasă și un concert extraordinar.
În textul de la Fapte, 55-56, se spune: „A văzut slava lui Dumnezeu și pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu. Și a zis: Iată văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”. Specialiștii au observat că în textul Noului Testament este prezent verbul a sta, adică a se afla în picioare, și nu a ședea, deși în iconografie, Hristos e mereu reprezentat șezând de-a dreapta Tatălui, pe tronul Său ceresc iar în textele liturgice se face referire la Iisus șezând în slavă, niciodată stând.
Preotul Nicolae Steinhardt explica faptul că s-a folosit verbul „a sta” deoarece, „pentru a primi jertfa primului mucenic al Său, Domnul S-a ridicat în picioare. Din respect pentru Arhidiaconul Ștefan și spre a-i aduce osebită cinstire”.
Din acest motiv, Sfinții Părinți au rânduit ca Sfântul Ștefan să fie cinstit în a treia zi de Crăciun.
Se spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfăţişează pe acest martir. Sfântul îi ajută pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
În slujbele bisericești, în această zi sunt pomeniți creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ştefan.
În unele zone se prepară Pâinicile lui Ştefan, care au formă rotundă şi sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan. După ce sunt sfințite de preot, la biserică, se împart de pomană copiilor săraci.
Se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă. În semn de iubire, preţuire şi respect pentru Sfântul Ştefan, dar şi ca dovadă de iubire şi înţelegere, este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certaţi, mai scrie mediafax.ro.
Sfântul Ștefan s-a arătat un apărător al credinței adevărate, mărturisind că Hristos este Fiul lui Dumnezeu, care S-a născut, a murit, a înviat și S-a înălțat la ceruri pentru mântuirea noastră. A fost acuzat de blasfemie la adresa lui Moise și a lui Dumnezeu iar atunci când Caiafa a întrebat dacă cele ce se mărturisesc despre El sunt adevărate, Sfântul Ștefan a rostit o lungă cuvântare în care a arătat că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de profeți și că iudeii sunt vinovați pentru uciderea Lui.
Furiosi, evreii au cerut uciderea lui Ștefan iar tradiția povestește că în timp ce mulțimea dezlănțuită îl ucidea pe arhidiacon cu pietre în valea lui Iosafat, în apropiere, pe o ridicătură de pământ, îl veghea însăși Maica Domnului însoțită de Sfântul Ioan, care i-au dat puterea de a îndura acest martiriu cu demnitate și de a striga la un moment dat „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta...”
Numele Ștefan este de origine greacă (Stephanos) și reprezintă „coroana”, „ghirlanda”, „cununa” cu care erau încununați învingătorii.