Mănăstirea din Dobric (protopopiatul Beclean), își sărbătorește hramul astăzi, de praznicul Sfinților Împărați Constantin și mama sa, Elena.

Sfânta Liturghie va fi oficiată și în acest an pe altarul de vară, de Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, alături de un numeros sobor de preoți și diaconi, în prezența obștii monahale și a sute de credincioși, informează Radio Renaşterea.

Maica stareță Veronica Coțofană a explicat că programul slujbelor a început încă din ajunul praznicului, când s-a oficiat slujba Vecerniei, urmată de litie și de Priveghere, iar azi va fi citit Acatistul Sfinților împărați Constantin și Elena, ocrotitorii sfântului locaș, urmând ca familia Cleja din localitate să îi cinstească cu sarmale pe toţi pelerinii care vor prăznui Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena la Mănăstirea din Dobric.

Așezământul monahal de la Dobric a fost înființat inițial ca schit în 1992, iar după un an a devenit mănăstire, fiind format într-o casă veche, un fost conac boieresc de aproape 200 de ani, unde a fost amenajat un paraclis cu hramul „Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena”. Mănăstirea are şi o bisericuţă din lemn cu hramul „Sfântul Evanghelist Luca” construită în stil maramureşean de meşterii din Bârsana, dar şi un cămin de bătrâni „Aurel şi Dudica Milea”. Aici sunt primite femeile bătrâne, abandonate de familie, care au pensii foarte mici şi pe care măicuţele de la mănăstire le îngrijesc.

În urmă cu trei ani, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, Mitropolitul Clujului, a pus piatra de temelie pentru Căminul pentru persoane vârstnice cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” iar în prezent aici se se lucrează şi la construirea unei biblioteci, care va adăposti cele peste 40 de mii de volume din colecția mănăstirii.

Constantin şi Elena, Sfinţii Împăraţi care au scos creştinismul din catacombe

În fiecare an, pe 21 mai, creştinii ortodocşi şi Greco-catolici îi sărbătoresc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena – cei „întocmai cu Apostolii". Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus şi al Elenei, fiind proclamat August în anul 306, moment în care îi conferă mamei sale titlul de „Nobilissima Femina" (Doamnă prea nobilă), iar în anul 325, îi acordă distincţia de „Augusta".

Sfântul Constantin cel Mare este considerat primul împărat roman creştin după ce, în urma celebrului Edict de la Milano, din 313, religia creştină devine o religie permisă. A scutit Biserica de dări, drept de care nu s-au bucurat templele păgâne, a înapoiat bisericilor tot ceea ce le fusese confiscat, acordându-le dreptul de a primi donaţii.

Tot Constantin cel Mare a contribuit cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici şi întreţinerea clerului, a dăruit Bisericii dreptul de eliberare a sclavilor şi a înlăturat din legile penale pedepsele contrare creştinismului, precum răstignirea, zdrobirea picioarelor sau stigmatizarea (arderea cu fierul roşu). Printr-o lege din anul 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica ca zi de repaus în Imperiu şi a adoptat legi care au interzis adulterul şi avortul, abandonarea copiilor nou născuţi, răpirea copiilor şi vinderea copiilor din motive de sărăcie.

Datorită lui are loc primul Sinod Ecumenic, în 325, la Niceea, în cadrul căruia au fost alcătuite primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină după echinocţiul de primavară) şi s-au stabilit 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. La sfârşitul lucrărilor, când Osiu de Cordoba a rostit articolele din Crez, Constantin a spus: „Da, acesta este adevărul. Nu sunt teolog, dar simt că aici este adevărul. Sunt convins că nu voi l-aţi făcut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi".

Constantin cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia în luna mai, anul 337 şi a trecut la cele veşnice în acelaşi an, pe 21 mai.

Mama sa, Elena, a reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos: se povesteşte că în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci iar pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Datorită demersului ei de a căuta Crucea Mântuitorului, Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, numele său semnificând „făclie", „torţă", „strălucire a soarelui"...

Foto: radiorenasterea.ro, Sursa: crestinortodox.ro