Șezătoare cum nu s-a mai făcut demult în casa Virginiei Linul. Femeile alături de care coase costume populare au venit aseară în casa din Salva a creatoarei populare pentru a face o șezătoare, așa cum se făcea în urmă cu mai bine de 50 de ani. Din Salva, Telciu, de pe Valea Ilvelor, de pe Bârgău, din Arcalia sau din Bistrița au venit femei care încă mai stăpânesc arta cusutului pe costumul tradițional și au ținut o lecție de hărnicie, meșteșug și bună dispoziție la orice vârstă.

”Șezătorile se făceau imediat după ce se lăsa frigul și nu se mai lucra la câmp. Se lucra de tot felul în șezători... De la desfăcat porumb la tors - mai târziu sau împletit ciorapi de lână. Era singura distracție a nostră ca și tineri, necăsătoriți, dar eram condiționați de părinți să și muncim, altfel nu ne mai lăsau la următoarea șezătoare. Cele cu mâncare și petrecere, cum am făcut noi acum, erau mai rare, nu se făceau toată ziua. Nu am mai fost din tinerețe la o așa șezătoare, sunt mai mult de 50 de ani de atunci...”, a declarat mama Virginiei Linul pentru Bistrițeanul.ro.

Ținuta obligatorie a serii a fost costumul popular, iar fiecare participant a trebuit să arate ceva din ce știe. Astfel, s-a tors, s-a depănat, s-a ”drugălit”, s-au împletit ”ștrimpi”, s-a cusut cu mărgele sau ”cu pene” ori s-a brodat mărunt pe mâneci de costum popular.

Pentru că feciorii au cam lipsit de la întâlnire, femeile au dat în bobi și cu sita și au încercat să-i cheme să participe în număr mai mare la șezătoare. Se pare că au uitat din secretul datului în bobi și în sită pentru că feciorii n-au mai venit. Vorbele cu tâlc, micile ”răutăți” ale fetelor sau jocurile ”de societate” ale acelor vremi ( în care se anunța că cineva a căzut în fântână și se căuta cineva să-l scoată) au reușit să facă o atmosferă veselă și pentru cei mai mici participanți, care nu ți-au închipuit că cei mari mai pot râde și glumi cu voioșia senină a unor copii.

Gazde bune, femeile din familia Linul au pregătit oaspeților bunătăți cu care să le răsplătească truda din șezătoare. Cârnații, slănina, sarmalele și prăjiturile nu au lipsit de pe masă, dar nici scorușele prăfuite cu zahăr, pâinea din porumb sau grăunțele fierte - exact așa cum era pe vremuri.

După lucru a venit și distracția, jocul și voia bună încheind seara cum nu se putea mai bine, responsabile cu atmosfera fiind Florile Dumitrene, femeile din ansamblul de la Dumitra.

Virginia Linul spune că a dorit să facă o șezătoare ca pe vremuri, mai ales că nici ea n-a prins așa ceva, obiceiul fiind păstrat mai mult în scenetele cu teme tradiționale. ”Niciun efort nu este prea mare când e vorba de a păstra tradițiile și obiceiurile. Iar eu, așa cum știți, mi-am propus să fac tot ce-mi stă în putință pentru a duce mai departe tot ceea ce e legat de tradițiile noastre. Ceea ce e foarte important este că noi nu mimăm aceste obiceiuri. La fel ca și la secerat, unde s-a secerat efectiv, și aici, la șezătoare, femeile au lucrat. Au cusut, au tors, au înșirat mărgele sau au împletit ciorapi. Copiii trebuie să vadă că nu sunt doar povești și astfel să-i inspirăm să ducă și ei mai departe tradiția. Asta e cel mai important. Avem tradiții și ele încă trăiesc datorită acestor femei pe care le-ați văzut astăzi, la șezătoare. Copiii vor povesti mai departe copiilor lor ce au văzut aici, în această seară, iar astfel păstrăm vii obiceiurile noastre”, a explicat Virginia Linul pentru Bistrițeanul.ro.

Creatoarea populară spune că va mai aduce în viața reală și modernă astfel de tradiții, fiind singurul mod în care nu riscăm să pierdem sau să uităm ceea ce ne face unici în lume. Tradițiile, credințele, felul nostru simplu și vesel de a trăi și de a ne bucura de muncă, toate merită păstrate și arătate tuturor.