Cu sprijinul guvernului maghiar au început lucrările de salvare a Bisericii Evanghelice din Jelna, aflată într-un stadiu avansat de degradare. Biserica, unică în România, ascunde comori deosebite pe care maghiarii vor să ajute autoritățile din Bistrița-Năsăud să le valorifice.
Guvernul maghiar a alocat anul trecut aproximativ 15.000 de euro pentru a începe primele lucrări de conservare a bisericii de la Jelna, aflată într-o stare avansată de degradare, asta după ce un grup de cercetători maghiari au făcut publice descoperirile de aici, după aceștia, Biserica de la Jelna fiind probabil cea mai „încărcată de istorie” biserică din ţară...
Biserica, construită în secolul XV ascunde lucruri deosebite, extrem de importante pentru creștinism. Ea a găzduit de-a lungul anilor fragmente din veşmântul Fecioarei Maria, fragmente din coroana de spini al lui Iisus Hristos, pământ din mormântul Sfânt de la Ierusalim, dar şi osemintele unor sfinţi precum sfântul Gheorghe, Sfântul Ioan şi Sfântul Pavel.
Între anii 1514 – 1516 a fost pictată şi decorată cu imagini ale Sfântului Petru - ocrotitorul care a oferit şi hramul bisericii, specialiștii găsind anul trecut bucăți după o pictură celebră - replică după Novicella a lui Giotto di Bondone, un pictor şi arhitect italian.
Pictura înfăţişa episodul biblic petrecut în marea Galileei, atunci când Iisus ar fi mers pe apă, în pictură apărând şi Apostolii, dar şi Sfântul Petru, care este salvat din valuri de Iisus Hristos. Originalul operei Navicella a fost pictată în basilica Sfântul Petru din Roma, considerată centrul catolicismului european şi avea o dimensiune de 10 x 14 metri.
În lume mai sunt doar trei astfel de copii, însă cea de la Jelna, ar fi a patra replică şi, deşi degradată în proporţie de 80 la sută, este considerată de specialişti drept una extrem de fidelă a operei originale al lui Giotto, precum cea de la Florenţa.
În plus, cercetătorii au descoperit că biserica din Jelna este şi una dintre cele mai bine „documentate” lăcaşuri de cult din Transilvania, aici existând şi un registru de socoteli cu 200 de pagini care conţine evidenţa tuturor cheltuielilor şi investiţiilor care s-au făcut la Jelna.
Registrul are date inclusiv despre viețile preoților care au slujit aici, o parte dintre aceștia fiind școliți la Viena și la Cracovia.
După ce cercetătorii au făcut publice informațiile, atât guvernul magiar cât și autoritățile din Bistrița-Năsăud încearcă să salveze de la distrugere ruinele bisericii.
Primele intervenții pe care specialiștii le-au realizat aici au constat în conservarea zidurilor, în acest an partea maghiară intenționând să aloce alte sume importante de bani pentru realizarea intervențiilor de urgență și protejarea corpului bisericii evanghelice din Jelna.
Proiectele pentru biserica din Jelna vizează în timp restaurarea și valorificarea acesteia și includerea ei într-un circuit turistic.
În această locație, complexul Muzeal Bistrița-Năsăud vrea să desfășoare o serie dintre activități cum ar fi expoziții temporare, lansări de carte, diferite reuniuni și simpozioane.
În ședința de mâine consilierii județeni vor da în administrarea Muzeului ruinele Bisericii Evanghelice din Jelna în suprafață de 244 de m² și terenul aferent în suprafață de 2560 m² inclusiv.
Economiștii spun că valoarea de inventar a bisericii este de 142.808 de lei, iar a terenului 164.004 de lei.