...Dacă nu, găsi-vom leacu’ în măselele de minte ale celor din guvern, care nu mai pot de silă şi de milă pentru noi, cei goi şi jalnici, dar frumoşi, dăştepţi şi harnici, cum e tot românu’, Muică, frate-n codru şi cu dracu’, dacă ies ceva parai, şi-n mărgelele din ţuică, dacă-ţi iese cu alai, cu ceanun şi cu mirese, ca-n „Răpirea din Serai”.

Cine a mai pomenit beţie pe carpetă şi cu ceanuri la mese de dragoste, care să dureze douăzeci şi trei de ani, şi înainte şi după ce s-a săturat dracu’să ne mai ia? Nimeni nu poate estima consecinţele dezastrului ecologic, logic, teologic şi spasmodic din Roşia Montană, desigur, după ce petrecerea cu tomate din zodiac, va preface apele în sânge. Va fi nevoie de mult mai multe lefuri ecumenice pentru sfeştanii, decât ar putea suporta încasările lihnite de foame din bugetul României.

Toată istoria ne-au mâncat ciorile din traistă, şi pentru mai puţin decât o leafă de târfă, bişniţarii, tălharii, aparatele astea de tuns iarbă, care dorm în parlament, alături de instrumentele emancipate de tocat pătrunjel din senat, gospodinele blonde, brune şi hărţuite de peste tot şi de pe unde n-a mai rămas nimic de furat, vor apăra, vor susţine şi vor vota oricare alte interese în afară de interesele României.

Este, desigur, necesar un referendum şi chiar mai mult de atât, pentru a da libertatea, legitimitatea şi şansa României să se apere, şi fiilor ei să-şi recapete demnitatea. Putem fi săraci şi fără să ne otrăvim fântâniile. Sau mai este cineva atât de naiv, ca să nu spun prost, să-şi imagineze o Românie bogată şi prosperă, cu rezidurile de la Roşia Montană , cu un guvern plângăcios, abuzat feciorelnic, primitiv, şi cu un parlament plin de bişniţari?

Cea mai importantă rezervă strategică şi, poate, ultima, este Roşia Montană, întrucât rezerve morale nu mai avem demult. Dacă am avea, am avea şi oameni de stat, nu doar fătălăi politici.

Biroul de presa al Filialei PRM Bistrita Nasaud

Ioan Pop