Zeci – dacă nu cumva chiar sute – de bistriţeni se vor înghesui astăzi în sala de şedinţe a Primăriei Bistriţa, se vor aşeza civilizat în scaune, vor aştepta cum se cuvine să înceapă dezbaterea publică în care se discută o chestiune importantă pe ordinea de zi a oraşului: se discută despre cum se vor împărţi banii (puţini sau mulţi, câţi or fi) ai oraşului.

E adevărat, săptămâna trecută au ratat o altă dezbatere publică, despre banii judeţului – dar judeţul în sine nu prezintă interes, nu îi doare la fel de mult pe cât îi doare soarta oraşului. Judeţul se poate prăbuşi liniştit, reşedinţa lui e important să reziste, pentru ca bistriţenii să se poată socoti mulţumiţi.

Sau poate tocmai pentru că au ratat dezbaterea despre banii judeţului, de această dată oamenii au venit pregătiţi: s-au documentat, şi-au făcut rost de exemplare ale bugetului care se va discuta, ascultă prezentările introductive, se înscriu la cuvânt – calm, fără patos, îi explică primarului că propunerile documentului sunt minunate, dar pe ei îi doare altceva, pe ei îi interesează cutare, cutare şi cutare problemă: nu mai vor sensuri giratorii şi panseluţe, ci vor locuinţe pentru cei sărmani, vor să muncească şi ei la Primărie, vor conferinţe cu Pleşu, Marga sau CT Popescu, vor concerte adevărate de muzică clasică, vor s-o asculte măcar o dată-n viaţă pe Sandra sau pe Gipsy King, vor un Iulius Mall la Bistriţa, un aeroport şi un bazin descoperit! Şi un teatru profesionist dotat cu o cafenea a actorilor ca la Bucureşti! Şi o casă de vacanţă pentru Raed Arafat în centrul oraşului! Şi un Mercedes Benz, vă rugăăăm!

„Bine, măi băieţi” le răspunde primarul împăciuitor – dacă asta vreţi, asta veţi avea, discutăm şi cu ceilalţi consilieri şi vedem ce putem rezolva... Bistriţenii sunt mulţumiţi. Se întorc pe la casele lor. Se întorc acum liniştiţi pe cealaltă parte şi dorm.

În această dimineaţă, Maria Bistriţescu (secretară în cadrul unei firme de calculatoare din oraş) s-a trezit brusc, răvăşită de un coşmar: se făcea că zeci – sau sute? – de bistriţeni năvăleau în clădirea Primăriei, decişi să facă istorie...