În Bistriţa-Năsăud sunt 140 de unităţi de şcoli care nu au asigurată paza şi protecţia elevilor: pentru că nu au bani, directorii nu au angajat paznici şi nici nu au montat sisteme de supraveghere video sau alarme. (Doar 117 şcoli şi grădiniţe se bucură de serviciile paznicilor profesionişti şi 76 de unităţi asigură paza prin supravegherea cu camere).

58 de şcoli au încă de terminat reparaţiile începute peste vară iar cele mai mari probleme sunt la Săsarm, în comuna Chiuza, unde elevii vor merge la cursuri în căminul cultural pentru că şcoala lor este în reparaţii, Ministerul Educaţiei nu a mai virat bani pentru finalizarea lucrărilor iar constructorul refuză să mai lucreze fără bani.

Vom apuca oare anii în care să avem toate şcolile bine puse la punct la început de an şcolar? Nu cumva suntem condamnaţi deja să retrăim la nesfârşit vorbele înaintaşilor: „merge şi aşa”, „improvizăm din mers”, „se putea şi mai rău...”?!

Nu cumva se agită lumea prea mult în legătură cu aceste nereguli? Câţi dintre copiii emoţionaţi de prima zi de şcoală vor vedea „defecţiunile” sau lipsurile? Credeţi că există vreo legătură subtilă între ceea ce trăim azi şi învăţământul dezastruos care se aplică, în ultimii ani, la noi în ţară?