Când nimeni nu-şi mai imagina că un petec de asfalt contează – când nimeni nu se aştepta din partea unor pensionari să-şi amintească cu atâta drag de locul de joacă al copiilor lor, de locul magic unde prin anii 80 se organizau riguroase campionate de fotbal între blocuri, care avea inclusiv un „ziar” realizat în fiecare seară de copii în care se treceau cele mai spectaculoase faze ale meciurilor sau numele celor care marcaseră golurile – când nimeni nu-şi imagina că celebrul patinoar organizat iarnă de iarnă – cu furtunul pe geam şi boxe cu muzică scoase în fereastră – cu idile şi poveşti nesfârşite, cu ciondăneli şi hârjoane şi copii sosiţi din toate cartierele oraşului, cu cetăţi impresionante din zăpadă construite pe teren şi aproape 200 de copii – socotiţi la repezeală din blocurile aflate în vecinătatea terenului – să mai existe în amintirea cuiva – iată că lucrurile iau o întorsătură neaşteptată.

Se lucrează la o pagină de facebook „Salvaţi terenul de sport”, s-au făcut liste cu semnături pentru ca parcarea să nu se facă totuşi acolo şi i s-a atras atenţia primarului că nu are absolut nicio importanţă faptul că este vorba de credincioşi penticostali: „Dacă domnul primar ar fi citit listele de semnături, ar fi observat că pe acele liste apar destule nume ale unor concetăţeni de-ai noştri maghiari. Dacă ar fi observat acest lucru, poate că s-ar fi abţinut de la încercarea de a culpabiliza o aşa-zisă intoleranţă ortodoxă şi s-ar fi abţinut să instige la conflict interconfesional...” scrie un comentator pe Bistriţeanul.ro, adresând totodată o întrebare: „Domnule primar, chiar atât de mari sunt interesele particulare din jurul acestui teren încât să merite instigarea la conflict interconfesional?". 

Ce anume vor reuşi să rezolve cetăţenii care sunt hotărâţi să iasă mâine în apărarea terenului de sport - rămâne de văzut... Cert este că, încurajaţi de faptul că primarul s-a arătat deschis la solicitarea comunităţii penticostale - valutiştii din Piaţa Decebal vor şi ei să utilizeze parcarea, eventual după slujba de duminică dimineaţa. S-ar putea stabili un tarif de închiriere a terenului, o taxă de intrare, urmând ca aceasta să fie aplicată în funcţie de realizările fiecărui întreprinzător.

Cum rămâne, totuşi, cu marcajele terenului de sport...? Nu se vor suprapune, oare, peste marcajele necesare unei parcări adevărate...? Sau e suficient să mizăm pe ordinea şi disciplina celor care îşi conduc maşinile spre slujbă şi care vor şti cu siguranţă să le parcheze corespunzător, una lângă alta...? Greu de spus...