Nu tu prime de Paşti, nu tu zile libere din belşug ca să avem vreme să ne ghiftuim, nu tu mini-vacanţe la bulgari sau la greci, nu tu miel adevărat în cuptor – şi, colac peste pupăză – nici vremea nu ţine cu noi în anul acesta de sărbători...! Ne rămâne doar să admirăm, nostalgic sau meditativ, şi în acest an, ouăle plantate strategic prin oraş...
Încă de la Florii încoace vremea capricioasă ne joacă feste şi ne scoate din minţi cu vântul, ploile neregulate şi ninsorile astea incredibile de aprilie.
E adevărat, ne amintim ca prin vis poveşti de-ale părinţilor care au prins prin anii '80 defilări de 1 Mai printre fulgi reci de zăpadă – dar asta nu ne împiedică să ne enervăm de fiecare dată, să ne revoltăm strategic pentru că vremea nu vrea să stea nicicum în făgaşul necesar....!
Unde mai pui că un studiu realizat de Mednet Marketing Research Center insinuează că mai bine de jumătate dintre români îşi pun pofta-n cui şi îşi iau adio de la prima de Paşti iar bugetarii n-au parte de mini-vacanţă de Paşti nici în anul acesta şi nu vor reuşi nicicum să unească 1 Mai cu zilele libere de sărbători!
Ce fel de Paşti sunt acestea...? Ce ne mai rămâne de făcut pe o vreme atât de mohorâtă şi apăsătoare? Să stăm în casă şi să medităm la nemurirea sufletului sau la exemplul de viaţă oferit pe tavă în fiecare an, în fiecare moment de Iisus Hristos?
Să admirăm peisajul montan de pe geamul unei cabane? Sau dimpotrivă, admirând tacit ouăle plantate prin oraş - să murmurăm nostalgic că E dat acestui trist norod şi oul sterp ca de mâncare....? Om uitător, ireversibil, vezi Duhul Sfânt făcut sensibil...?
Din această dilemă, nu puteţi ieşi. Am zis!