Dupa-atata frig si ceata, Iar se-arata soarele! De-acum nu ne mai ingheata, Nasul si picioareleee! Asa ca incepem inca o zi grozava de marti sarbatorind cum se cuvine echinoctiul de primavara...
Toparceanu, pe care l-am parafrazat in randurile de la inceput, s-a nascut tocmai intr-o asemenea zi de 20 martie 1886 si a scris prima lui poezie pe cand era elev in clasa primara. Ca orice creator, a vrut s-o impartaseasca si el cuiva, a chemat in WC un coleg si i-a citit poemul. Colegul a ascultat rabdator, dupa care i-a pus tantos intrebarea: “Cat imi dai sa nu te spun lu' domnu' invatator?”
Este frapanta discrepanta dintre entuziasmul unanim cu care a fost primita opera lui Topirceanu si pozitia rece si denigranta a criticilor din acele vremuri. Demostene Botez povestea ca, “daca la vreo sezatoare literara aparea pe scena Topirceanu, sala izbucnea spontan in aplauze. Dar nu in aplauze reci, care manifesta o admiratie cerebrala, ci un joc zglobiu al mainilor, marturie de multumire si placere...”
Inainte de a trece la subiect, ne amintim cu drag ca astazi trebuie sa le spunem La multi si cat mai fericiti ani lui Alexandru Uiuiu, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National dar si lui Ovidiu Rus, inginer si talentat prieten care munceste de ani buni la Leoni. Celorlalti sarbatoriti pe care, din nefericire, nu-i cunoastem, nu aveti decat sa le spuneti voi La multi ani.
„Coliba unchiului Tom", romanul anti-sclavie al prozatoarei americane Harriet Beecher Stowe a vazut pentru prima data lumina tiparului, in 1852, pe 20 martie, fiind cel mai bine vandut roman al secolului al 19-lea, si a doua cea mai bine vanduta carte a secolului 20 dupa Biblie.
Pe 20 martie a vazut lumina tiparului si Teoria Relativitatii conceputa de Einstein, care credea ca relativitatea se aplica la fizica, nu la etica. Orice om ar intelege asa ceva, doar politicienii nostri se fac in continuare ca ploua… Sigur, am mai vorbit zilele trecute despre Einstein, dar, in anumite cazuri, nu e niciodata prea mult. Asa ca insistam: Einstein comenta, plin de umor, pe marginea acestei teorii “Daca teoria mea se va dovedi corecta, Germania va sustine ca sunt german, iar Franta ma va declara cetatean al lumii. Daca teoria mea se va dovedi falsa, Franta va spune ca sunt german iar Germania ma va declara evreu…” Din fericire pentru el, tehnologia moderna a confirmat precizia uluitoare si fara precedent a acestei teorii. Si nu uitati: obiectul testelor a fost una dintre cele mai faimoase consecinte a teoriei relativitatii, adica formula E=mc2.
In anul 43 s-a nascut poetul Publius Ovidius Naso, (care datorita perfectiunii formale a stilului, datorita umorului fin si fanteziei creatoare a devenit unul dintre clasicii literaturii latine, alaturi de Horatiu si Virgiliu), in 1820 s-a nascut Alexandru Ioan Cuza, primul Domnitor al Romaniei, el fiind cel care a pus bazele Romaniei moderne prin unirea Principatelor Romane iar in 1828,tot pe 20 martie, s-a nascut dramaturgul norvegian Henrik Ibsen, considerat parintele teatrului modern european, unul dintre reprezentantii de seama ai dramei de idei din literatura mondiala. Creatia lui Ibsen s-a impus prin adancimea viziunii, simplitatea intrigii, gravitatea temei, acuitatea conflictului, vigoarea dialogului si pasiunile personajelor. Paradoxal, dupa o viata petrecuta in exil, respins si neinteles in propria tara, la moartea sa a primit funeralii de stat.
Intemeietorul primelor scoli romanesti de arte frumoase la Iasi si Bucuresti, adica Theodor Aman insusi, pictor, grafician, pedagog si academician roman, s-a nascut tot intr-o zi de 20 martie. Ceea ce ne indreapta gandul spre intrebarea diminetii: se poate trai fara arte frumoase? Merita?