Bună dimineaţa, oameni dragi..:) Ce-o fi mai important pentru un politician sau un cântăreţ de orice fel ar fi el: să cucerească aprecierea publicului sau să prefere şi să „lupte” pentru admiraţia celor puţini şi aleşi? Se apropie Zilele Bistriţei iar disputele pe locul de desfăşurare încing din nou spiritele...
Ca să împace şi capra şi varza, municipalitatea a decis ca Zilele Bistriţei să se ţină şi-n car şi-n căruţă – adică şi la Heidenfeld, dar şi în centrul istoric, pe pietonal. Decizie îndelung contestată, din motive obiective, poate.
Cum o fi mai bine să procedăm? Să renunţăm, ca Luana Nuvoli, la cantonament şi la aprecierea unor profesionişti pentru a cuceri simpatia publicului larg, sau să înghiţim în sec şi să îndurăm critica specialiştilor pentru c-ar fi mai aproape de adevăr?
Cel mai bine, la capitolul aprecieri, stă dirijorul Sergiu Celibidache: pentru că el (născut într-o asemenea zi de 28 iunie 1912) nu a avut de ales între dileme existenţiale şi a fost unanim apreciat atât de publicul meloman cât şi de specialiştii din breaslă... Dar câţi ca el...?
Şi cum rămâne cu noi, restul poporului? Să ne apreciem primarul pentru ordinea şi liniştea care va domni în oraş sau să ne enervăm că ne trimite să ascultăm muzica populară tocmai în târgul de vite? Să preferăm să împăcăm mulţimea, pentru că e mare şi multă, sau să ne mulţumim cu aprecierea unei minorităţi, a celor puţini şi aleşi...?