Între 1866 şi 1948, România îşi serba Ziua Naţională pe 10 mai. Comuniştii au interzis-o, pentru că era prea strâns legată de Regatul României, iar autorităţile de după 1989 au ignorat-o, în ciuda faptului că trei evenimente vitale în istoria modernă a ţării s-au petrecut într-o asemenea zi.

În 10 mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a sosit în Bucureşti şi a depus jurământul în faţa Parlamentului.

Pe 10 mai 1877, după ce cu o zi înainte Parlamentul a dezbătut într-o şedinţă extraordinară problema, Carol I proclama solemn Independenţa absolută a României.

După 1947, comuniştii au încercat să înlăture orice urmă a monarhiei din istoria ţării, “mutând” sărbătorirea independentţei pe 9 mai.

În fine, tot de o zi de 10 mai (1881) este legată şi încoronarea lui Carol I ca Rege al României, ţara fiind ridicată la rangul de Regat.

Dar, lăsând regii în locul lor şi lăsând ţara să-si sărbătorească ziua aşa cum consideră de cuviinţă, ne întoarcem privirea spre orăşelul nostru drag şi ne întrebăm: când se va găsi un primar inspirat care să organizeze o zi naţională a Bistriţei? Ar fi oare ceva de sărbătorit? Ar trebui să pice iarna, primăvara sau, mai degrabă, toamna? Ce eveniment crucial din istoria oraşului nostru ar putea fi sărbătorit într-o asemenea zi?