Eşti martor la un eveniment care poate deveni o ştire? Sună-ne sau trimite un mesaj pe Whatsapp la 0728237215! | Ai filmat sau fotografiat o situaţie inedită care poate deveni o ştire? Trimite un e-mail pe adresa: redactia@bistriteanul.ro |

RECOMANDĂRI
Casa Cu Bere, Italtextil, IMP România și Central Motors fac angajări! Alte locuri de muncă disponibile:
FOTO/VIDEO - Și-a salvat camarazii de la moarte, în Afganistan, iar acum își pune din nou viața în pericol pentru a-și face bine fiul
EXCELENT: Diana Spătărescu, elevă în clasa a XI-a la Infoel, a câștigat Premiul Gopo – echivalentul Oscarurilor românești
FOTO - Organizația Off-Road Năsăud, la Casa Sf. Iosif din Odorheiu Secuiesc: «Am primit mai mult decât am dăruit»
FOTO/VIDEO - INEDIT! Vă e dor de roșiile din grădina bunicilor? Vă ajută un liceu din Bistrița
FOTO: Descoperă tendințele sezonului în noua colecție Sense SS 2018!
Două prietene impresionează creând evenimente de poveste. Au atâta imaginație că nu se repetă vreodată…
BISTRIȚA / VIDEO: Epilare facială definitivă prin electroliză la Salon La Belle Femme

  27 vizitatori online


REDACȚIA:
Tel: 0728-237 215
Fax: 0363-814306
Email: redactia@bistriteanul.ro
whatsapp icon0728-237 215
Redactor Șef - Raluca Nechiti
PUBLICITATE
publicitate@bistriteanul.ro
Mobil: 0754-777.536
JURIDIC
Redacția beneficiază de serviciile Cabinetului de avocatură ARIS CUPȘA, Bistrița, Baba Novac, nr 9, tel 0742-766078, fax 0263-210015



Rondul de dimineață: Party în Feldru și Nepos, din a doua zi de Crăciun până de Anul Nou

26/12/2017 09:51:34 Ioana BRADEA  
Până nu demult, prin satele din Bistriţa-Năsăud se practica intens mersul la bere, chiar în a doua zi de Crăciun… Era bere pentru săraci, bere pentru bogaţi, ba chiar şi bere pentru copilandri şi fete de 13-15 ani! Uneori se lăsa cu scandal şi cu bătăi între flăcăii care încingeau jocuri bărbăteşti precum „Căţeaua" sau „Nebuna".

Până nu demult, prin '60 - '70, „berea” era şi numele petrecerii organizate de tinerii din satele aflate în zona superioară a Someşului – un obicei care se păstra până acum treizeci-patruzeci de ani la Feldru şi Nepos, care începea cu joc chiar a doua zi de Crăciun şi se sfârşea de Anul Nou, cu o masă festivă…

Fabrică de bere lângă Năsăud încă din 1765!

O fabrică de bere a şi funcţionat din 1765 până în 1945 la Tradam – sătucul evreiesc de lângă Năsăud, peste pod, pe malul stâng al Someşului. În preajma sărbătorilor – flăcăii din zonă aduceau aici o mierţă sau două de orz, adunat cu grijă încă din postul Crăciunului (frecvent cultivat în trecut pentru că nu era pretenţios şi era ocolit de animalele prădătoare precum urşii sau mistreţii) şi îşi preparau singuri băutura necesară petrecerii de după Crăciun.

Restricţiile cazone ale austro-ungarilor au catalizat obiceiurile şi preferinţele tinerilor, dar a şi cristalizat denumirea petrecerii – chiar şi după ce militarizarea, cu restricţiile ei cu tot, a devenit istorie…

Aşa se face că „berea” a devenit nu doar numele cunoscutei băuturi germane, ci şi numele acţiunii de a bea. „Nu ştiu de unde îi numele de bere pentru obiceiu’ aiesta. Poate tumna de la Berea de astăzi, pe care o bem la halbă. Se zice că a doua zi de Crăciun s-o adus prima bere în sat şi de aici numele…”, povestea Paraschiva Cotuţiu din Dumbrăviţa în volumul Sărbătorile ciclului social şi calendaristic în Bistriţa-Năsăud, scris de Vasile Filip şi Menuţ Maximinian.

Berea bogaţilor, berea săracilor. Bere pentru „suseni" şi pentru „joseni"

Pregătirea berii începea încă din postul Crăciunului, când se alegea „casa berii” – obligatoriu una încăpătoare, podită cu scânduri pe jos. Gazda trebuia să fie om de încredere, dintre fruntaşii satului, de preferinţă fără copii şi, fără îndoială, era o mare cinste pentru cel care era ales de flăcăii satului drept gazdă de bere.

Dacă numărul tinerilor era prea mare, se organizau şi câte două, trei „beri” în acelaşi sat.

La Nepos, de exemplu, „susenii” se adunau la Măriuţa lui Paramon, iar „josenii” la Grigore Lup a Oniţii… Tot în „suseni” şi „joseni” se împărţeau şi flăcăii din Feldru, iar pe Valea Ilvei cele două beri se alcătuiau tot pe criterii sociale: exista „berea bogaţilor” şi „berea săracilor”, iar fruntaşii flăcăilor care se ocupau de organizarea lor erau numiţi morcotani – un nume care sugera superioritatea socială.

Berea specială din a doua zi de Crăciun se termina deseori cu scandaluri şi certuri

Şi în Căian se organizau două beri – una a „gazdelor” şi una a calindrocilor (a săracilor), iar prin „bere” acolo se înţelegea doar jocul din a doua zi de Crăciun, care avea loc pe 26 decembrie, spre deosebire de Chiuza, satul de peste dealul dinspre est – unde „bere” erau numite toate jocurile organizate în perioada sărbătorilor de iarnă.

„Berarii” îi dădeau uneori celui care îşi punea casa la bătaie pentru bere o parte din banii adunaţi din colindat. La Leşu – multă vreme înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, „Casa berii” era cea a unui evreu, precum Nucu Lazăr (care a murit mai târziu gazat la Auschwitz), pentru că tocmai casa lui era foarte spaţioasă şi podită cu scânduri – numai bune „ca să răsune tropotele feciorilor”.

La Tăure, tot un sat mic, se organizau de asemenea două beri: „Berea mare”, a feciorilor şi fetelor mari, de însurat, şi „Berea mică”, a fecioraşilor de 14-17 ani sau a fetelor mai tinere, de 13 – 15 ani.

Tot două beri se organizau şi la Ardan, între a doua zi de Crăciun şi Bobotează, după acelaşi criteriu ca la Tăure – berea din deal, a feciorilor de însurat, şi berea din vale, „a copiilor”.

Cei tineri nu aveau voie la petrecere peste ora 20:00, oră după care continuau organizatorii şi cei însuraţi. Femeile şi fetele priveau de pe margine, iar flăcăii şi bărbaţii jucau şi câteva jocuri bărbăteşti precum SârbaBrâulCăţeaua sau Nebuna, iar petrecerile, inevitabil, se mai sfârşeau şi cu scandaluri sau bătăi...

Nu ştim exact cum erau dansurile cu nume atât de pitoreşti, și nici nu avem șanse să mai aflăm, pentru că între timp s-au cam dus pe apa sâmbetei aproape toate străvechile obiceiuri care făceau farmecul sărbătorilor de altă dată. Dacă ai noroc de cete de colindători, printre blocuri, în Bistrița se aud acum doar rămășițele ultimului viral care ne-au colorat zilele – „Măăăăi...! Te-ai spăriet...?!

 

Sursa - Sărbătorile ciclului social şi calendaristic. Munci şi zile în Ţinutul Bistriţei şi Năsăudului - autori: Vasile Filip şi Menuţ Maximinian

vizualizari


loading...


404 Not Found

Server Error

404

Page Not Found

This page either doesn't exist, or it moved somewhere else.


That's what you can do




Avertisment:
Introducerea comentariilor la articol este posibilă doar autentificat cu contul de FaceBook. Autorul comentariului va fi singurul responsabil de conținutul acestuia și își va asuma eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate pe site.

NOTĂ: Bistrițeanul.ro vă roagă să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în articol. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse cititorilor care au postat un comentariu sau persoanelor despre care se scrie în articol, se va sancționa prin cenzurarea partială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta comentarii.


CAUTARE
STIRILE DE AZI

Publicitate
Certificat Web Certificat Web RSS - Ia stiri de aici Aboneaza-te la FeedBurner
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Bistriteanul.Ro.
© Copyright 2008 - 2022 Bistrițeanul.ro