Bună dimineaţa, oameni dragi... Cu sau fără ghinion, ziua de 13 (septembrie, evident) este ziua în care îi sărbătorim pe pompierii români de pretutindeni, în ciuda faptului că o vorbă de-a lor (sau poate doar o glumă nesărată?) spune că „nu merită să te agiţi, orice foc se stinge de la sine...”
Pe 13 septembrie 1848, într-o strânsă legătură cu Revoluţia de la 1848, a avut loc bătălia din Dealul Spirii între pompierii conduşi de Pavel Zăgănescu şi trupele otomane conduse de Kerim Paşa).
Chiar dacă Bătălia din Dealul Spirii s-a încheiat cu înfrângerea trupelor române, din punct de vedere istoric, această luptă consfinţeşte dorinţa naţională de autodeterminare, chiar dacă acest lucru presupune însăşi jertfa supremă.
Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuţi în luptă, pe Dealul Spirii a fost ridicat în anul 1901 Monumentul Eroilor Pompieri din Bucureşti, monument cu un trecut la fel de zbuciumat ca şi evenimentele a căror memorie o reprezintă. Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită mai apoi ca fiind Ziua Pompierilor din România, însă a fost legal oficializată abia începând din 1953.
După o vară atât de zbuciumată, presărată cu incendii şi eforturi deosebite din partea pompierilor bistriţeni – ar merita să medităm puţin la soarta lor. Pare imposibil să ne imaginăm viaţa fără pompieri, în ciuda unei glume care circula la un moment dat şi care spunea „nu te agita, orice foc se stinge de la sine...!” Unde am fi ajuns, totuşi, dacă pompierii bistriţeni s-ar fi ghidat după asemenea cuvinte?! Cum ne-am fi descurcat fără ei? Cum reuşesc oare să pornească de fiecare dată cu atâta curaj în această luptă inegală cu flăcările...?