Bună dimineaţa, oameni dragi...:) În plin scandal al plagiatelor, când se descoperă de la o zi la alta lucrări copiate sau contrafăcute, când studenţii bistriţeni din occident sunt suspectaţi de aceeaşi procedură sau rugaţi să probeze că nu şi-au plagiat lucrările de licenţă – ar fi cazul să ne întrebăm, poate, cum stăm cu intelectualitatea...
„Omul care dispreţuieşte orice ocupaţie de imediată utilitate şi pentru el dar şi pentru lume şi se dedă la nobila profesiune de gânditor – se numeşte intelectual...” scria la un moment dat, mai în glumă, mai în serios, Caragiale...
O fi bine să ne alegem o asemenea „nobilă profesiune de gânditor”? Pentru cine gândesc intelectualii? Pentru ei înşişi sau pentru ceilalţi? Gândesc într-adevăr pentru că dispreţuiesc lucrurile practice sau pentru că nu ştiu să facă altceva...?
Aţi întâlnit intelectuali care să fie totodată buni manageri, care să se priceapă şi la cifre, care să ştie administra afaceri de succes? Merită să avem încredere în ei?
Ar trebui să se implice oare mai mult în viaţa cetăţii, în treburile administrative, în politică? Sau să rămână mai degrabă în turnul lor de fildeş şi să gândească în linişte, în locul celor care nu au timp...?
.jpg)
0728-237 215
