Musulmanii şi-au început de ieri pelerinajul către Mecca, în timp ce românii de pe tot cuprinsul patriei se întorc ca teleghidaţi spre Sfânta Parascheva şi spre cetatea Ieşilor. Care începe să se învolbureze mai straşnic decât la orice altă sărbătoare: nici de Sfânta Marie, nici de Crăciun, nici de Paşti nu se agită moldovenii atât de mult pe cât o fac în preajma cinstirii cuvioasei Parascheva.

Pe 14 octombrie toate jurnalele de ştiri încep cu poveşti despre sutele de mii de milioane de pelerini care invadează Iaşiul, cumpără la greu de pe toate tarabele, aduc bani frumoşi bugetului local şi leşină cu sutele de prea multă epuizare creştin-religioasă...

Ai spune că este vorba de modelul perfect de patriotism local pus în practică în cel mai potrivit mod cu putinţă, din punct de vedere comercial, turistic, religios, cultural, etc. Ai spune că este vorba de cine ştie ce strategie de marketing secret care transformă peste noapte Iaşiul într-un punct nevralgic către care toate drumurile converg. Dar e mai mult decât atât...

Sfânta Parascheva este (re)cunoscută, îndeosebi, de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă și sârbă. S-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, la începutul secolului al XI-lea, iar la 15 ani, aflându-se într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic “cine va vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie”.

Profund marcată, iese din biserică, își împarte hainele săracilor și se hotărăște să-și dedice viața lui Hristos Dumnezeu. A intrat într-o mânăstire de fecioare din orașul Ieracleea Pontului, a petrecut aici 5 ani, a vizitat mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas într-o mică așezare de călugărițe pustnice de pe Valea Iordanului iar la 25 de ani s-a reîntors în locurile natale și s-a nevoit încă doi ani în biserica satului, după care a trecut la cele veşnice.

Câțiva ani mai târziu, în urma unor minuni petrecute la mormântul ei, moaștele sale au fost găsite întregi și neputrezite, fiind depuse în biserica Sfinților Apostoli din satul Epivat, pentru închinare și cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani. După ce au călătorit în diverse locuri, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cultul Sfintei Parascheva a trecut și la nordul Dunării, în cele trei țări române.

În anul 1393, după ce Bulgaria a căzut în mâinile turcilor, moaștele sale au fost dăruite, pentru trei ani, lui Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești (1386-1418), ca apoi să ajungă în Serbia, la Belgrad, unde au rămas timp de 125 de ani. În 1641, moaştele au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoștință a achitării datoriilor Patriarhiei către turci. În același an, moaștele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iași, fiind așezate cu cinste în biserica recent zidită, cu hramul Sfinții Trei Ierarhi. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au fost scăpate ca prin minune de la un incendiu, fiind mai târziu transferate în noua Catedrală mitropolitană din Iași, unde se află și astăzi...

Foto: ortodoxia.md