Taman pe la prânz, în fața porților deschise, când pe străduța de alături se formase o coadă lungă de șoferi nerăbdători care îi claxonau insistent pe mocofanii care tăndăleau inutil în trafic, taman când orașul fierbea mai abitir și toată lumea încerca să-i transmită ceva premierului Victor Ponta – doi oameni au stat locului ca să împartă cărticele unor copii și unor trecători din niște cutii de carton.

„Din partea cui sunteți?!” a întrebat un părinte suspicios mirosind că ceva nu e în regulă, știind prea bine că nimic nu e gratis în lumea de azi sau amintindu-și o altă scenă similară cu napolitane ieftine împărțite de fundația vreunui om de afaceri.

„Din partea domnului... Iisus, desigur...!” a venit prompt răspunsul și omul i-a întins repejor o Biblie minusculă pe care copilul de alături a și înșfăcat-o, pipăind paginile foarte subțiri.

Părintele suspicios n-a mai spus nimic, a început s-o studieze cu atenție, să nu cumva să găsească în interior ceva mesaj subliminal, vreo invitație la întruniri suspecte sau cine știe ce alte simboluri interzise – și, negăsindu-le, s-a lăsat înfrânt de căldura toropitoare de-afară, încetând brusc orice conversație.

Câțiva pași după colț, mai departe și oarecum ascunse de ochii lumii – două eleve de liceu – fumau nervos, ca la capătul unei zile epuizante, și ele cu câte o Biblie minusculă într-o mână...