Cert este că, pe coridoarele colegiului, plutesc emoţiile, elevii au muncit cot la cot cu profesorii pentru această aniversare şi au existat chiar cazuri ale unor profesori care au dormit la propriu în şcoală, tot încercând să pună la punct ultimele detalii ale evenimentelor de azi.

Cine a vrut să se bucure alături de cei de la „Andrei Mureşanu”, a avut de unde să aleagă: am avut parte de un Centenar colorat – o expoziţie de pictură şi o expoziţie specială în care au fost prezentate „100 de fotografii pentru 100 de ani”, dar şi o lansare de carte-document: File din istoria unui centenar.

Pentru cei mai mulţi, atracţia zilei rămâne spectacolul care debutează la ora 19: un spectacol de muzică, dans, teatru şi lumini, un spectacol care îi are drept invitaţi pe cei de la trupa Incognito.

Întrebarea zilei este: de ce ar trebui să fim mândri de şcoala noastră? La ce ne foloseşte? Sunteţi mulţumiţi de programul oraganizat de Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”? V-aţi fi dorit ceva în plus?

(În paranteză fie spus, astăzi este şi ziua lui Ralph Waldo Emerson, poet şi eseist american, liderul mişcării transcendentaliste, cel care scria, într-unul din eseurile sale că „Trăim în succesiune, în diviziune, în părți, în particule. În același timp în om este sufletul întregului; tăcerea înțeleaptă; frumusețea universală, cu care fiecare parte și fiecare particulă este relaționată, eternul UNU. Și această putere profundă în care trăim și a cărei beatitudine ne este accesibilă, nu este doar auto-suficientă și perfectă la orice oră, ci actul perceperii și obiectul perceput, spectatorul și spectacolul, subiectul și obiectul, sunt una. Noi vedem lumea bucată cu bucată, luna, soarele, animalul, copacul; dar întregul, din care acestea sunt părți strălucitoare, este sufletul.”