S-a tot comentat, pe ici pe colo, pe la colţuri, că ar fi minunat dacă am reuşi să adoptăm şi noi exemplul autorităţilor din Beclean care au transformat Băile Figa într-o nesperată sursă de venituri.

Se pare că bistriţenii cam aşa ceva aşteaptă, visează şi merită. Un comentator Bistriţeanul.ro scria ieri că „oraşele care se respectă au în apropiere staţiuni locale de odihnă şi relaxare, aşa-zisele „Băi”. Clujul are Băile Cojocna, Gherla are Băile Băiţa. Până şi oraşe mai mici, precum Beclean, au în apropiere Băile Figa. De ce oare Bistriţa care dispune în apropiere de două locaţii cu izvoare sărate (Sărata şi Slătiniţa) nu a reuşit să valorifice aceste facilităţi prin amenajarea unor staţiuni balneare locale? Mai ales că pentru asemenea proiecte (precum cel de la Figa) s-au alocat fonduri europene....”

Eeei, ce frumos le-ar fi stat bistriţenilor în Slătiniţa sau în Sărata – călare pe nişte tobogane uriaşe şi productive totodată. Şi ce frumos ar fi fost să nu fi pierdut oraşul o atracţie turistică precum castelul Lazăr Imre, cumpărat de investitori italieni...

Oare ce ne lipseşte ca să punem la cale un asemenea proiect pentru Bistriţa? Ne lipseşte viziunea, curajul sau voinţa de reprezentare? Ne lipsesc instrumentele sau pârghiile necesare pentru a demara o asemenea investiţie...?