Bună dimineaţa, oameni dragi...:) Nu aveţi impresia uneori că vă luptaţi cu morile de vânt? Că figura lui Don Quijote – cavalerul ţăcănit de prea multe romane cavalereşti citite – ne face cu ochiul de la vreun colţ de stradă...? Vi se pare corect: cel mai slab concert să fie oare mai valoros decât un divorţ?
Miguel de Cervantes, socotit simbolul literaturii spaniole care s-a străduit toată viaţa să devină un poet foarte bun, dar, în schimb, ne-a dăruit exemplara figură a lui Don Quijote, romancierul cu o viaţă tumultuoasă care a fost încarcerat vreme de cinci ani în Algeria, împreună cu fratele său, de unde a încercat să evadeze de vreo patru ori şi de fiecare dată a luat asupră-şi întreaga vină a încercării de evadare, pentru a-şi cruţa tovarăşii de închisoare de multe chinuri, în fine, autorul care a tânjit toată viaţa după scenă şi teatru şi care a nutrit anumite sentimente de dezgust faţă de contemporanii cu mai mult succes în teatru decât sine – cel care a fost supranumit şi “principele ingeniozităţii” – Miguel Cervantes ar fi împlinit ieri 465 de ani...:)
Mai puţină lume ştie că Cervantes a lucrat ca şi perceptor de impozite, mergând din casă în casă pentru a colecta taxele, majoritatea destinate cheltuielilor pentru războaiele în care era implicată Spania. În 1597 a fost închis în Închisoarea Regală din Sevilla, în urma falimentului băncii unde Cervantes depozita impozitele. Se pare că tot în închisoare a fost “conceput” şi Don Quijote, după cum a scris în prefaţă însuşi autorul.
Tot la capitolul curiozităţi: pe când avea 37 de ani, Cervantes s-a căsătorit cu Catalina de Salazar y Palacios, o domnişoară care nu împlinise 20 de ani şi nici nu avea prea multă zestre. Căsătoria celor doi a fost de-a dreptul un eşec, după doi ani Cervantes a divorţat, începându-şi lungile călătorii prin Andaluzia.
Cervantes n-a menţionat-o deloc pe soţia sa în numeroasele sale texte autobiografice, deşi este cel care a introdus în literatura spaniolă tema divorţului, socotit imposibil într-o ţară catolică precum Spania. Într-una din piesele sale de teatru apăreau şi cuvintele: „Cel mai slab concert valorează mai mult decât cel mai bun divorţ”.
Vi se pare corect: cel mai slab concert să fie oare mai valoros decât un divorţ? Vi s-a întâmplat vreodată să vreţi să divorţaţi de oraşul natal sau de ţara în care v-aţi născut?
Foto: "Visiones del Quijote", Octavio Ocampo