Maria Bistriţescu, secretară la o firmă de calculatoare din Bistriţa, a ajuns ieri dimineaţă la birou complet terorizată de melodia aia de pe Europa FM – i-au dat lacrimile ascultând-o fără să ştie cine-i interpreta dar imaginându-şi o fată blondă, dansând într-un club de noapte, înconjurată de băieţi faini sau periculoşi, la alegere – iar blonda, cu surprinzătoare luciditate, în mijlocul dansului, plânge pe umărul iubitului – one day baby, we’ll be old, o doamne, într-o bună zi vom fi bătrâni, acoperiţi de vinovăţie, de durere şi ruşine, think of all the stories that we could have told!

„Bine, tu deşteapto, asta-i o piesă veche, o cântă Asaf Avidan într-o reclamă la orange...!” o lămureşte un coleg „Aha” remarcă Maria Bistriţescu ruşinată că nu ştie asemenea detalii şi gândind că mai bine să-şi vadă de treaba ei de secretară. În rest, nimic interesant.

După program, când ajunge acasă şi răsfoieşte presa zilei, Maria Bistriţescu se simte din nou străfulgerată de spaime şi întrebări fundamentale, cum ar fi „Ce mama dracului se întâmplă cu oraşul ăsta?!” şi dă drumul televizorului din care izbucnesc aceleaşi figuri cunoscute, care se plâng că preţurile sunt prea mari, timpul prea scurt, unii ne fac proşti pe faţă, alţii răstălmăcesc definiţii simple şi răsucesc conceptul de cultură până nu mai rămâne nimic din el în timp ce o doamnă cântă romanţe inutile iar Maria Bistriţescu are brusc chef să se urce într-un tren şi să plece cât vede cu ochii... Bună dimineaţa, oameni dragi...

(http://www.youtube.com/watch?v=KRAMNWzfjcg)