Bună dimineaţa, oameni dragi :) Sub impactul forţelor distructive, una dintre pubelele de plastic în care bistriţenii ar trebui să-şi colecteze selectiv mizeria s-a frânt. Să ne imaginăm că un Bruce Lee local o fi avut ceva de împărţit cu biata pubelă? Câtă forţă o fi necesară pentru a îndoi în asemenea hal cutia uriaşă?
Când nu ai de lucru, îţi găseşti obligatoriu ceva. De lucrat, de făcut, sau, în ultimă instanţă, ceva de stricat prin oraş... Nu poţi să treci nepăsător, de pildă, pe lângă o pubelă albastră, prea frumos aranjată la marginea trotuarului – fără să-i arzi una în stomac.
S-o îndoi de tot, în aşa fel încât – pe lângă faptul că au trecut şi alţii înaintea ta pe acolo, lăsându-şi gunoaiele şi pungile de mizerie între pubele, bine îndesate între recipientele de plastic – să contribui şi tu cu un sentiment, o urmă, ceva acolo...
Ce-or fi avut cu biata pubelă cei care au îndoit-o? Cât de tare trebuie lovit un asemenea recipient pentru a se frânge? Aţi reuşit să învăţaţi în cele din urmă culorile recipientelor, pentru a arunca aşa cum se cuvine – sticla la sticlă, cartonul la carton, etc...? sau ajungem pur şi simplu la concluzia că gradul de civilizaţie este prea înalt pentru noi şi nu ni se potriveşte...?
.jpg)
0728-237 215
