Tocmai când plouă peste oraş cu sinucideri, morţi, răniţi, accidente, mizerie, criză şi alte asemenea cataclisme socio-umane, tocmai când încerci să fentezi cumva asemenea sumbre şi tragice aspecte ale vieţii de cetate – ca un făcut – sau un răspuns neaşteptat la întrebări nerostite – în Bistriţa o iau razna şi copacii...!
Disperarea şi depresia unora dintre bistriţeni şi-au făcut loc cu coatele în ultimele zile în vieţile noastre, bulucindu-se să-şi afirme într-un fel dramatic existenţa...
E adevărat, sociologii consideră că – până la un anumit număr/săptămână sau pe lună – sinuciderile sunt şi ele de-ale noastre, adică un fenomen firesc care face parte din peisajul citadin.
Şi la care natura – copacii – frunzele bolundele – nu se sfiesc să reacţioneze cu maximă neruşinare: o iau razna, renunţă de bună voie la hainele de vară şi înainte de a se lepăda cu totul de straie – îşi asortează un galben care te scoate din minţi...
Un gânditor spunea că este o experienţă obligatorie – măcar o dată în viaţă trebuie să te opreşti locului şi să staaaaai să priveşti cu atenţie toamna cum îşi face de cap printre copaci... Dar are cineva vreme să-l asculte...?!
.jpg)
0728-237 215
