Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bistrita-Năsăud a făcut două repopulări cu pește în luna noiembrie a acestui an. Tone de crap chinezesc au fost aduse în râul Bistrița, însă, acțiunea nu a fost una legală. Natura 2000 explică de ce.
Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bistrita-Năsăud a organizat în 15 noiembrie cea mai mare repopulare cu pește a râului Bistrița de la înființarea asocației, în 1968. Peste 2.700 kg de crap și caras au fost introduse în râurile bistrițene, pește în valoare de 10.000 lei - bani adunați din cotizațiile membrilor.
Atunci, AJVPS Bistrița-Năsăud anunța că s-au obținut toate avizele pentru această acțiune. Mai mult, a avut loc și o a doua repopulare, la finalul lunii noiembrie. Evenimentul a fost organizat de ecologistul Marius Bălan și susținut de alte 45 de persoane.
Federația Coaliția Natura2000 a transmis un comunicat de presă prin care afirmă și explică de ce aceste acțiuni ale AJVPS Bistrița-Năsăud sunt ilegale. Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membri, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România.
„Speciile de pești introduse artificial în România- precum crapul chinezesc - riscă să invadeze râurile din România. În urma sesizării trimise de Federația Coaliția Natura 2000 către autoritățile locale cu atribuții de mediu, în care arătam că, în această toamnă, tone de pești (specii invazive - caras și crap) au fost deversate în râurile din județul Bistrița, Garda Națională de Mediu a efectuat un control la Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bistrița Năsăud. Astfel s-a descoperit că deși AJVPS Bistrița avea avize de la Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud și de la Agenția Națională a Ariilor Naturale Protejate, aceasta nu evaluase impactul pe care îl vor avea repopulările cu crap și caras asupra speciilor de floră şi faună indigene. AJVPS s-a ales cu amendă pentru introducerea de specii sălbatice alohtone fără efectuarea unei evaluări a impactului.
De ce este important să intervenim? Consumator de fitoplancton, crapul chinezesc distruge plantele acvatice care oxigenează apele şi pune în pericol populațiile autohtone de peşti din cauza privării de hrană şi oxigen. Aduși din China în anii ’70 şi aclimatizați pentru a-i ajuta pe proprietarii de iazuri să scape de algele din bălţi, crapii chinezești au ajuns să reprezinte o adevărată amenințare pentru peştii autohtoni. «Presupunem că pescarii sportivi știu că aceste specii concurează și distrug speciile indigene, însă organizațiile de pescuit preferă să-și mulțumească membrii, să le dea de pescuit și să strângă taxe din aceste activități. La fel de grav este că instituții ale statului, precum Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - în calitate de custode, ignoră regulamentele europene și legislația ariilor protejate, care interzice și pedepsește repopularea cu specii invazive», a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv Coaliția Natura 2000 România.
«Succesul» de care s-au bucurat în România peștii chinezești nu se datorează calităților deosebite, ci costurilor mici de întreținere și a sporului natural exagerat. În iazuri, crapii chinezești au un ritm de creştere foarte rapid - în patru-cinci ani ating dimensiuni impresionante - şi nu necesită hrănire suplimentară, furajarea nefiind obligatorie. Se presupune că peste 45% din producția internă de acvacultură este constituită din sânger şi novac. Carnea lui este săracă, fără gust şi calitate, astfel că are un preț scăzut pe piață”.
Comunicatul a fost preluat și de Kilometrul Albastru.