Daca prietenul tau nu mai are chef de nimic, daca se izoleaza si nu mai vrea sa manance sau sa doarma sau, dimpotriva, brusc mananca sau doarme prea mult, daca nimic nu-i mai face placere si nu mai cauta pe nimeni, daca incepe sa-ti vorbeasca despre viata lui fara sens care nu mai merita traita, daca observi schimbari vizibile in comportamentul lui sau in starile emotionale – atunci nu mai este cazul sa astepti ci sa treci la actiune, solicitand un ajutor de specialitate.

“Actul sinuciderii este doar varful unui iceberg, este finalitatea unui proces foarte complex care poate fi monitorizat” precizeaza psihologul Anda Madar. O personalitate vulnerabila care se confrunta cu o pierdere sau un esec, poate cadea in depresie si poate ajunge chiar la idei suicidare.

Luarea deciziei, alegerea metodei si trecerea la actul propriu zis parcurg o perioada de maturatie de 10 – 14 zile, cu exceptia suicidului impulsiv: “Sunt pe de o parte cei care o fac sub impulsul momentului, iar pe de alta parte cei care au luat decizia si deja si-au planificat in detaliu actul. Totusi, putini sunt cei care se trezesc dimineata cu gandul: gata, astazi ma sinucid!”

"De cele mai multe ori, sinucigasii parcurg trei etape. O prima etapa este cea a depresiei si a contemplarii ideii. Depresia se manifesta aici ca o reactie in fata unei pierderi sau a unui esec. Este momentul in care se izoleaza complet de lume, nu mai interactioneaza cu ceilalti, fac doar lucrurile absolut obligatorii si pe acelea, deseori, in sila. Este etapa in care se ivesc primele ganduri suicidare, e cazul sa actionam. Daca persoana respectiva si-a exprimat deja credinta ca viata nu are sens, nu merita traita si ar fi mai bine sa moara nu mai este cazul sa asteptam alte semne, ci sa actionam imediat” mai spune Anda Madar.

In etapa a doua intervine ambivalenta: incepe lupta interioara intre tentatia de a muri sau a trai, se ivesc scenariile pro si contra, isi face loc ideea ca singura solutie de a scapa de probleme este moartea. Decizia suicidala este in mod fatal grabita daca, in aceasta etapa, apar in presa cazuri similare de sinucideri sau daca cel care vrea sa se sinucida se confrunta cu sinucideri sau disparitii premature ale unui om drag.

Este foarte posibil ca sinuciderea solistului de doar 31 de ani, de la Opera Maghiara din Cluj, sa fi fost influentata de sinuciderea cu doar doua zile inainte, a studentei din Bistrita. Atunci cand parcurg primele doua etape, sinucigasii striga dupa ajutor, iar unii chiar isi anunta prietenii, mai in gluma, mai in serios, ca au de gand sa-si curme viata.

Pentru ca rareori sunt luati in serios, acestia intra in perioada de liniste, cand toata lumea este multumita ca “i-au trecut gargaunii si s-a linistit”. Din nefericire, in multe cazuri, cei apropiati se trezesc prea tarziu, dupa ce actul sinuciderii s-a consumat. Apoi se intreaba “cum a fost posibil asa ceva? Doar era bine si linistit, ii trecusera toate crizele”.

Pe nesimtite, cel care initial a vrut doar sa se sinucida, a trecut la cea de-a treia etapa, a deciziei si a sinuciderii propriu zise. “Doua treimi dintre sinucigasi sunt barbati”, afirma psihologul Anda Madar, “pentru ca isi aleg, de obicei, metode sigure care sa nu dau gres. Femeile prefera metodele mai soft si de aceea se intampla deseori sa fie si salvate. Modalitatea de sinucidere aleasa de studenta din Bistrita este atipica pentru o fata dar poate a ales-o tocmai pentru a nu mai da gres…” conchide psihologul Anda Madar.

In concluzie, prieteni si parinti: sinuciderile pot fi evitate. Este nevoie doar de comunicare, de psihoterapie si tratament medicamentos (in anumite cazuri), este nevoie de insistenta, de dorinta de a salva pe cineva drag din prapastie, de rabdare, si multa atentie.