O universitate publică nu se organizează după mofturile unor persoane, ci într-un proces deschis, conform legislației. De aceea, în vederea elaborării proiectului s-a deschis lista celor care vor să susțină elaborarea proiectului și realizarea acestuia, iar lista este, așa cum s-a anunțat în mod repetat, continuu deschisă. Cine dorește se poate atașa Grupului de inițiativă și proiectare.

Din nefericire, în spațiul public adversarii proiectului – persoane din instituții ce se simt concurate sau pur și simplu răuvoitori – distribuie informații false despre organizarea proiectului. Trebuie precizat din capul locului, deși este fapt de înțelegere elementară, că nimeni dintre cei care s-au înscris în Grupul de inițiativă și proiectare nu capătă vreo funcție pentru aceasta și nici nu a exprimat vreo dorință. Este descalificant să se gândească doar în termeni de funcții! Ca în orice instituție publică, conform proiectului Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița, funcțiile și posturile se ocupă fără abatere prin concurs public și conform legislației. Nici un interesat nu este privilegiat.

Mai importantă decât vorbăria fără noimă despre persoane este acum recunoașterea importanței proiectului și a adecvării și utilității lui. Facem câteva precizări în acest sens.

Municipiul Bistrița și județul Bistrița Năsăud înregistrează o dezvoltare intensă și cuprinzătoare – industrial, în agricultură și valorificarea produselor agricole, zootehnie, silvicultură, educație, cultură, sănătate și sport – care este competitivă și de natură să facă posibilă crearea unui nou nivel al studiilor și pregătirii personalului specializat de care este nevoie – cel al Universității din Bistrița. Nivelul atins ca urmare a inițiativelor din 1997 și din 2002 este de departe insuficient. La orice analiză lucidă, este limpede că profilarea mai departe și competitivitatea municipiului și zonei, în spațiul național și european, reclamă înființarea Universității „Liviu Rebreanu” la Bistrița.

Premisele istorice, culturale, științifice, educaționale, precum și premisele de natură economică și infrastructurală,  întrunite la Bistrița permit astăzi înființarea unei Universități competitive.

Este adevărat că România actuală are multe universități, dar, așa cum arată lucrurile în ultimii ani, are și o evidentă lipsă de rezultate în a scoate sistemul universitar existent dintr-o criză extinsă și profundă. 

Pe lângă faptul că universitățile existente se imită păgubos una pe alta, în acest sistem se petrec în ultimii ani fenomene grave, semnalate în discuția publică, precum: neputința de a întreține cu idei și proiecte specializate dezvoltarea țării; scăderea calității absolvenților; reducerea valorii vârfurilor profesorale; comercializarea de lucrări și extinderea plagiatului; nepotism pe scară fără precedent în istoria modernă a țării; emigrarea absolvenților de liceu aflați în căutarea unor șanse mai bune de studiu; stagnarea inovației universitare; mimarea adaptării la lumea actuală; izolarea efectivă în raport cu dinamica internațională; nemulțumirile sporite ale populației cu privire la starea universităților. 

Este nerealistă subestimarea acestor fenomene. Nu se întrevede o șansă de a scoate universitățile românești din criză. În acest context, singura soluție viabilă include aducerea unor universități pe baze sănătoase și crearea de noi universități competitive.

Odată cu înființarea Universității din Bistrița nu este vorba de o universitate care să imite ceea ce fac universitățile existente, ci de o universitate care să fie o veritabilă locomotivă a dezvoltării regionale și naționale. O universitate care să fie înainte de toate utilă în raport cu nevoile de dezvoltare ale regiunii și ale țării.

Bistrița dispune de fundalul cultural și științific datorat unei tradiții relevante. În fond, este județul din care s-au ridicat Andrei Mureșanu, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Grigore C. Moisil, Nicolae Bălan, Iuliu Hosu, Tudor Drăganu și numeroase alte vârfuri în cultura națională. Județul din jurul municipiului Bistrița a dat, proporțional, cei mai mulți intelectuali cu adevărat de vârf în istoria țării, dintre județe. 

Bistrița nu este deloc, sub orice aspect care contează în amplasarea unei Universități, sub nivelul multora dintre orașele universitare actuale din România. Bistrița dispune de fondul de carte (biblioteci și arhive), de infrastructura didactică, de infrastructura de practică, de bazele sportive și de restul componentelor indispensabile unei universități. 

Bistrița este atrăgătoare pentru cooperări internaționale prin tradiție, prin personalități care pot fi implicate și potențial de dezvoltare academică. Așa cum arată lucrurile în clipa de față, se poate asigura, de la început, sprijinul unor autorități universitare din SUA, Italia, Franța, Germania pentru a organiza Universitatea din Bistrița.

În sinteză, ce ar putea aduce nou Universitatea din Bistrița în raport cu cele existente în țară? Este vorba de cel puțin cinci realizări, ce pot fi anticipate în mod realist: 

a) o listă a specializărilor adusă la zi în raport cu nevoile dezvoltării; 

b) selecția meritocratică a personalului didactic și nedidactic;

c) organizări și management de ultimă oră, mai eficace; 

d) un profil universitar orientat spre inovație și creație; 

e) punerea în mișcare la un nivel nou a energiilor și talentelor din regiune și din țară.

Soarta proiectului Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița este în mâna autorităților locale, a forțelor economice, sociale și culturale din Bistrița-Năsăud, a numeroșilor bistrițeni din țară și din afara țării. Bistrițenii hotărăsc înființarea și vor avea meritul lor!

Pe măsura înaintării proiectului Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița se vor comunica pașii ce se întreprind într-un proces competent și matur, de larg interes public. 

Prof. dr. Andrei Marga, la 14 iunie 2017

Foto: zumi.md