Saveta și Cornel Ban sunt deja o prezență obișnuită și, probabil, cea mai căutată de bistrițenii care aleg să-și cumpere produse locale de la piața Produs în Bistrița-Năsăud, care are loc în Bistrița în fiecare sâmbătă, între orele 8:00 – 14:00, lângă Biserica Evanghelică.

Au făcut pentru prima dată în cuptor pentru bistrițeni în iarnă, când organizatorii de la Crăciun în Bistrița-Năsăud i-au contactat și le-au propus să facă pâine și cozonaci așa cum se făceau mai demult, în cuptorul bunicii. Erau deja renumiți în zona Năsăudului pentru pâinea de casă pe care o făceau în cuptorul tradițional în fiecare săptămână, de care se bucurau și câteva familii prietene pentru care băgau în plus o pâine în cuptorul încins bine. Au acceptat provocarea organizatorilor, dar a contat foarte mult și faptul că acasă era Cornel, fiul lor, profesor cercetător la Boston, care a insistat să fie prezenți. Toată noaptea de dinaintea târgului, Cornel și soția sa – Oddny, o frumoasă islandeză, au făcut etichete de mână și le-au prins apoi cu sfoară pe pâinile rumenite, scoase din cuptor. Prezentarea inedită, cu etichete pe care scria ce era important de știut de fiecare cumpărător „Pită artizanală din aluat adevărat„ (făcută la cuptor pe stil vechi), dar și gustul autentic, de pâine sănătoasă, i-a cucerit pe bistrițeni. Și de atunci, pâinea și cozonacii făcuți în cuptorul tradițional de la Prislop sunt căutate la fiecare eveniment unde participă „Produs în Bistrița-Năsăud”. Ba mai mult, au clienți care le comandă tot timpul pâine și alte bunătăți făcute de ei.

Cum la Bistrița s-a înființat de câteva săptămâni piața locală Produs în Bistrița-Năsăud, familia Ban încinge cuptorul în fiecare vineri, iar sâmbăta aduc la Bistrița pâine, cozonaci, plăcinte cu varză, cu brânză sărată sau brânză dulce, dar și cornulețele cu magiun care ți se topesc în gură. Deja cei care le caută produsele știu că trebuie să ajungă la piața din jurul Bisericii Evanghelice cât mai devreme, altfel riscă să nu mai prindă nimic. În familia Ban, totul se face în echipă de-o viață. Atunci când e vorba de pus în cuptor, dacă doamna Saveta stăpânește toate secretele aluatului și gustului tradițional, soțul său știe cum trebuie făcut focul astfel încât să nu arzi pâinile sau să fie pâinea necoaptă. Important de reținut este că de la făină și până la magiunul de prune pus în cornulețe este produs de ei, în gospodărie. Cultivă grâu pe două hectare, smântâna și brânza o au de la văcuțele lor, iar dulcețurile sau nucile din cozonac din rodul livezilor lor.

Entuziasmul clienților, fidelizați deja de gustul bun și autentic, îi fac pe Saveta și Cornel Ban să revină în fiecare sâmbătă, oricât de greu le-ar fi să frământe aluatul și să scoată din cuptor tot mai multe bunătăți, să împace pe cât mai mulți. Și mai e ceva. De la spate, sunt împinși și susținuți moral de fiul lor – Cornel, profesor cercetător la Boston University din 2012.

Cornel Ban este director adjunct al Centrului de Cercetare pentru Politici Globale al prestigioasei universități, recent s-a bucurat ca o carte de-a sa să fie tipărită de editura Oxford, și, deși este de părere că „tradițiile pot fi foarte represive mai ales când e vorba de rolul femeii, când e vorba de mâncare, mai ales de cea sănătoasă, e esențial să păstrăm tradițiile și gustul bun al produselor naturale, totul reducându-se, pe scurt, la „calitatea vieții pe plan local”. La universitate chiar predă un curs în care abordează și „Politica economică a mâncării” și consideră că trebuie încurajată producția locală, artizanală, care merită să fie susținută și protejată în fața marilor afaceri din spatele supermarketurilor, mai mult decât nesănătoase pentru economie, mediu și nu numai.

Este gurmand și gătește cu plăcere, având chiar un blog culinar unde prezintă bucătăria tradițională din toate colțurile lumii. Dar și-a cucerit prietenii cu plăcinta cu varză și piper ca la Prislop și pâinea făcută în casă. Spune că generația părinților săi a avut de suferit în anii tranziției de după revoluție din cauza dislocării economice și a disprețului cultural, cei de la țară fiind catalogați în fel și chip datorită opțiunilor politice sau conservatorismului în ceea ce privește păstrarea tradițiilor. Dar, vin vremuri noi și oameni ca și părinții săi își recâștigă respectul în societate. „Pentru ai mei este o notă de respect. Sunt norocoși. Li se face dreptate. Sunt iar prețuiți de societate, nu toți cei din generația lor au această șansă”. După fiecare eveniment la care părinții săi participă, îi sună și dezbat împreună cum a fost, iar atunci când au vrut să renunțe, i-a încurajat să meargă mai departe de dragul mâncării sănătoase și al gustului bun, de dragul tradițiilor culinare, de dragul economiei locale.