„Am explicat și îmi face plăcere să vă explic și cu această ocazie, că această denumire este una chiar banală, chiar dacă este prevăzută într-o hotărâre de consiliu, există „zilele" la toate orașele și satele și localitățile din România! Referitor la Târgul Mare al Bistriței, această denumire ne dă unicitate și eu cred că avem chiar obligația să valorificam trecutul istoric al orașului în cel mai bun sens și a adopta o astfel de hotărâre, cu noua denumire, mi se pare chiar o responsabilitate istorică, inclusiv respectarea istoriei, pentru că târgurile din Bistrița au fost celebre în urmă cu 700 de ani și Bistrița s-a dezvoltat și a devenit un oraș important în Europa Medievală, tocmai datorită Târgului Mare al Bistriței, care a funcționat aici începând din 1353. Târgul a primit dreptul de a-l organiza de la regele Ungariei, Ludovic cel Mare. Referitor la actul de naștere și primul document care atestă existența Bistriței pe harta lumii: nu este actul din 1264, ci primul act care atestă existența Bistriței pe harta lumii este actul din 1241. Niciunul și nici altul nu este un act de naștere! Dacă discutăm despre respectarea istoriei municipiului atunci varianta de Târgul Mare al Bistriței este cea mai potrivită, august este luna în care a fost făcut evenimentul respectiv, are o vechime foarte mare și a dus la dezvoltarea extraordinară a Bistriței în perioda respectivă" i-a răspuns primarul, Ovidiu Crețu, consilierului PNL, Gheorghe Tuță, care i-a cerut să respecte deciziile consiliului local.

El i-a spus primarului că „nu puteți în această modalitate să anulați un eveniment care înseamnă, de fapt, prima atestare documentară, actul de naștere al municipiul nostru prin tot felul de denumiri și translatări de perioade. Pur și simplu încercați să stabiliți noi date din istoria Bistriței care n-au legătură cu actul de naștere al orașului, prima consemnare documentară a avut loc în 1264. Mai mult, evenimentul pe care îl marcați acum, în luna august, săptămâna viitoare, este legat de faptul că Bistrița a existat înainte, altfel nu i se putea atribui orașului acest drept de a organiza un târg. Cred că este momentul să reveniți și să respectați hotărârile de consiliu local, istoria municipiului și, mai ales, evenimentele noi pe care doriți să le organizați trebuie să aibă aprobarea consiliului local".

Discuțiile însă pe această temă nu s-au oprit aici, fiecare dintre cele două părți ținând cu dinții la propriile idei.

„Legat de ceea ce faceți dumneavoastră acum, eu spun că aceste evenimente nu au decizia Consiliului Local, schimbați denumirea evenimentelor din zilele orașului în târgul mare al Bistriței și din acest punct de vedere spun că sunteți în afara legii. Putem organiza și Târgul Mare al Bistriței, dar consiliul local trebuie să decidă. Încercați să rescrieți istoria orașului dincolo de ceea ce Consiliul Local a hotărât în urmă cu 10-15 ani pe această temă" a mai completat Tuță.

"Nu am spus că sărbătoarea orașului este banală, ci denumirea de Zilele Bistriței! Această denumire este banală. Este desuetă, este folosită peste tot în țară! Sărbătoarea orașul este altceva și o putem denumi frumos! Nu rescriem istoria! Ea este o știință dinamică și descoperirile creează acest dinamism, iar noi avem obligația de a valorifica fiecare etapă”, a mai spus primarul, supărat că opoziția a încercat să îi răstălmăcească cuvintele...

În cele din urmă, punctul pe „I” a încercat să-l pună fostul viceprimar, Ioan Peteleu, care l-a întrebat pe primarul Bistriței „din ce buget veți face cheltuielile pentru Târgul Mare al Bistriței?" pe fază, primarul i-a răspuns „din bugetul municipiului Bistrița, pe secțiile de cultură, de educație, de sport, de tineret" a răspuns primarul, evitând să-i dea consilierului din opoziție un răspuns direct.

Prin proiectul de buget adoptat la începutul anului, consilierii locali au alocat o sumă de 295.000 de lei pentru organizarea „Zilelor Municipiului Bistrița".

FOTO: arhivă