Odată cu noua lege a salarizării, mai multe primării din țară au ajuns într-o situație extrem de grea și au fost nevoite să ceară ajutor de la Guvern. Conform Digi24, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud se află printre cele 11 administrații județene care au cerut bani pentru a putea să își plătească salariile angajaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bistrița-Năsăud până la sfârșitul anului. Bistrițeanul.ro a vorbit cu edilii bistrițeni pentru a vedea care este situația la noi în județ. 

Pentru a asigura plata salariilor, mai multe primării din Bistrița-Năsăud au redus din cheltuieli și au colectat mai eficient impozitele. 

„Noi avem banii de salarii pentru că am fost predictibili, nu am făcut greșeala să ne mărim salariile și să nu avem venituri. Cum am făcut mai exact? Prima dată, când a apărut legea salarizării și ne-am hotarât că vom majora salariile, ne-am uitat cât avem pe anul respectiv la salarii, astfel încât ne-am așteptat la o creștere a cheltuielilor cu salariile și am colectat veniturile bugetului local la un nivel destul de mare astfel încât să ne asigure la rectificare susținerea cheltuielilor cu salariile. Pe asta ne-am bazat, pe creșterea veniturilor bugetului local, în special a veniturilor proprii și la analiza de la rectificare ne-am dat seama că putem să facem fără probleme această majorare. În cazul în care nu ne ieșeau socotelile, încercam să diminuăm în prima fază cheltuielile cu bunuri și servicii după care, dacă nu reușeam nici de acolo, atunci automat se intra în partea de investiții, dar nu este recomandabil să iei de la investiții și să duci la salarii”, a declarat pentru Bistrițeanul.ro primarul din Șieu Măgheruș, Sorin Mititean. 

Inițial, primarul comunei Sânmihaiu de Câmpie a spus că în administrația dânsului nu există astfel de probleme, după care a dat detalii despre efectele legii prin care a fost obligat să mărească lefurile.

„Eu mi-am asigurat salariile și toate cheltuielile pe care le am în cursul anului 2017 cu energie, lemne de foc, salarii, tot ce e nevoie. Sincer vă spun, cine e primar gospodar se descurcă cu toate problemele ca să îi ajungă banii de salarii și cheltuieli. Și dacă va avea probleme, va face contracte multe anuale cu proiectele pe care le are și se va descurca, care nu, se va plânge, ăsta e punctul meu de vedere ca primar. Încă ceva, cine își încasează taxele și impozitele, părerea mea e că nu o să aibă probleme. Va trebui totuși să scădem din cheltuieli, să ne descurcăm pe plan local cu anumite lucruri cum sunt deszăpezirile, pentru că indiferent dacă e zăpadă sau nu, când ai contract trebuie să plătești. Eu mă descurc pe plan local, deszăpezirea cu utilajele mele, fără bani, muncă voluntară se poate spune. Renunțăm la cheltuielile inutile”, a spus și primarul din Sânmihaiu de Câmpie, Ioan Mate. 

Și la Silivașu de Câmpie banii s-ar putea să nu ajungă pentru salarii în ultima lună a acestui an.

„Nu am probleme. Nu știu cum este la alții, ce salarii au. Toată lumea se plângea, colegii din primărie că la noi sunt salariile mai mici decât în altă parte, dar am aplicat coeficineții stabilitți în lege și probabil că am fost noi mai buni gospodari și ai lor mai slabi. Nu stăm nici noi roz, s-ar putea să nu ne ajungă pe decembrie, dar în general nu mă plâng tare. Până acum nu am cerut ajutor, dar sigur vom avea nevoie. E venită deja o notă de la Consiliul Județean, de la finanțe ne-au fost repartizați 17.000 de lei pentru echilibrare și sperăm să ne descurcăm. Pe viitor, greu va fi. Eu am avut probleme încă din martie, de la apariția bugetului pe 2017. Noi am lucrat în 2017 cu un deficit de funcționare de vreo 170.000 de lei. Cu salariile suntem la zi, și am tăiat de unde am putut, de la partea de funcționare, iar la dezvoltare nu am avut probleme”, ne-a mărturisit primarul din Silivașu de Câmpie, Ioan Cămărășan. 

Problemele primăriilor au apărut după ce noua lege a salarizării, inițiată de Liviu Dragnea, a permis primarilor să mărească salariile, dar fără ca înainte să fie făcut  un studiu din care să reiasă impactul economic pe care o să îl aibă asupra administrațiilor locale.