După spusele doamnei Rauca, care îşi aduce aminte cu drag de vremurile trecute, clădirea liceului „Andrei Mureşanu” era în stare foarte bună, deoarece conducerea unităţii s-a luptat pentru a obţine fondurile necesare pentru efectuarea în timpul vacanţelor de vară a reparaţiilor curente necesare.
Cât despre uniforme, se spune că acelea de până la revoluţie erau frumoase, impunând respect şi admiraţie. Fetele aveau sarafane bleumarin şi cămăşi albe, mereu curate, călcate şi apretate, iar băieţii aveau costume bleumarin cu cravată. În primii ani, elevii erau respectuoşi şi atenţi cu profesorii. Cunoşteau codul bunelor maniere, care era prelucrat în timpul orelor de dirigenţie care făceau parte din programa şcolară.
Tot din mărturiile doamnei Rauca aflăm cum erau profesorii în acea vreme: „Profesorii aveau prestanţă, bărbaţii veneau în costum şi cravată, iar profesoarele în fustă decentă sau pantaloni. Era un colectiv cu un mare grad de maturitate. Toţi profesorii erau bine pregătiţi şi uniţi în activitatea lor.” Din acestea ne dăm seama de ce a ajuns „Andrei Mureşanu” colegiu naţional şi una dintre cele mai bune şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud.
Anii ‘90 sunt anii care, putem spune, au marcat cel mai mult istoria liceului. Acum apare noţiunea de libertinaj, dispare uniforma, fiecare elev venind la şcoală cu ce avea sau cu ce vroia, după statutul social al fiecăruia.
După transformarea din liceu industrial în liceu teoretic, s-a renunţat la profilele: mecanic, chimie industrială, mecanică fină şi optică, luând fiinţă profilele: matematică-fizică, chimie-biologie, istorie-ştiinţe sociale şi filologie.
Înainte de revoluţie, în fiecare clasă exista stema ţării, tabloul cu portretul lui Nicolae Ceauşescu şi emblema comunismului, care după revoluţie au fost scoase din clădire şi arse, precum şi toate cărţile şi materialele din biblioteca şcolii care aduceau aminte de comunism. S-au desfiinţat şi organizaţiile UTC şi organizaţiile de pionieri.
Exista învăţământ la zi, dar şi la seral. Existau ateliere şcolare unde se făcea practică şi unde elevii erau pregătiţi pentru viitor, toate acestea sub îndrumarea maiştrilor instructori şi a inginerilor.
Aceşti ani marchează cu seriozitate istoria Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”, prin multitudinea de schimbări. Libertatea de a alege, de a încerca, de a te transforma, de a te perfecţiona fără îngrădiri, a dus la o evoluţie pozitivă a învăţământului în toate şcolile din ţară, liceul „Andrei Mureşanu” nefăcând excepţie. Datorită activităţii excelente desfăşurate în anii ‘90, a dăruirii cu care munceau în şcoală profesorii de atunci, mulţi dintre elevii de atunci au devenit la rândul lor profesori, unii fiind colegi de cancelarie mai târziu cu foştii lor dascăli şi reuşind să realizeze împreună un învăţământ modern, adaptat la noile transformări ale societăţii româneşti.
O dovadă în plus este aceea că oricine trece prin sălile de clasă ale liceului „Andrei Mureşanu” îşi picură definitiv în suflet dragostea şi neuitarea faţă de acesta.
Surse: Rauca Vitoria, Ileana Someşan, Stela Todea
Manuela Herinean
Proapsăt jurnalist la ziarul CNAMonline