Zsofia Torma s-a născut în anul 1832 în conacul familiei sale din Cristeștii Ciceului. Una dintre pasiunile transmise în familia Torma a fost arheologia. Tatăl Zsofiei, Joszef Torma, care deși era cunoscut ca și politician, fiind chiar membru al Parlamentului din Budapesta, a fost cel care a întreprins primele săpături și cercetări în zona castrului roman de la Ilișua, unde au fost descoperite cele mai multe monede din întreg Imperiul Roman.

Joszef Torma a profitat de faptul că terenul unde au fost făcute aceste descoperiri îi aparținea și a restricționat accesul în zonă, reușind să păstreze într-o stare foarte bună castrul roman.

Atât Zsofia, cât și fratele său Karoly, au dus mai departe pasiunea lui Joszef Torma pentru arheologie. Karoly a fost și el un mare arheolog, dar și membru al Parlamentului din Budapesta, profesor universitar și membru al Academiei Maghiare de Științe. Acesta a înființat Aquincum Museum din Budapesta, punând în valoare ruinele castrului roman din Obuda, în perioada 1879-1887.

Zsofia s-a mutat după căsătorie în Orăștie, însă pasiunea sa pentru arheologie a urmărit-o și acolo. Îndrumată de notițele unui preot din localitate găsite într-o revistă în limba germană, Zsofia a întreprins mai multe cercetări și studii în teren, descoperind piese arheologice pe raza satului Turdaș din Hunedoara, care reprezintă resturi ale unui mormânt din perioada romană.

Descoperirile importante i-au adus Zsofiei recunoaștere mondială

Preț de  două decenii Zsofia a făcut săpături în mai multe locații, reușind să descopere ceva unic în Europa: rămășițele unei ample așezări din Neolitic Ceramic/Calcolitic.

În anul 1876, Zsofia își prezintă descoperirile în lucrarea științifică „Așezări neolitice în Comitatul Hunedoara”. Patru ani mai târziu, Zsofia își prezintă descoperirile în cadrul unui congres internațional de arheologie, care îi aduce reputație mondială.

Practic fiica nobilului bistrițean a reușit să demonstreze ceva foarte important pentru Transilvania: faptul că populația preistorică din Ardeal nu era străină de scriere, dovadă a existenței unei civilizații.

De asemenea, Zsofia a fost primul specialist care a propus efectuarea de săpături la Sarmizegetusa Regia, în speranța că va descoperi un artefact bilingv care să o ajute să descifreze semnele identificate până atunci.

În anul 1899, Universitatea din Cluj îi acorda titlul de Doctor Honoris Causa. Zsofia era astfel prima femeie căreia universitatea îi acorda această distincție. Din păcate nobila maghiară nu a avut ocazia să se bucure prea mult de acest titlu, decedând în același an în Orăștie, la 67 de ani.

Sursa: Ascuns în Transilvania/Foto: aleximreh.wordpress.com