Ideea Festivalului Usturoiului nu este chiar nouă, pentru că m-a chinuit câțiva ani în care îmi tot aminteam fascinată cum niște turiști au venit cu mașina plină de usturoi în Bistrița-Năsăud, de frica vampirilor din romanul Dracula al lui Bram Stoker. Acest mit trebuia exploatat odată turistic la el acasă și orice prejudecăți trebuiau înlăturate printr-un eveniment care să cucerească și să arate potențialul enorm al acestui brand turistic cu care ne-am pomenit pe cap și nu prea știam ce să facem cu el. Am aflat în timpul proiectului și de ce niciun om politic nu și-a asumat cu adevărat exploatarea acestui brand. Comentariile ”sfinților” de pe pământ (care nu respectă cu aceeași înverșunare măcar cele 10 Porunci), cărora răutatea le-o ia înaintea gândirii, sunt greu de combătut și e mai simplu să eviți discuțiile nefăcând nimic. E frica de a nu se pune rău cu ”sfinții” și de a nu deranja pe cineva pomenind de Dracula, asociat în mintea lor cu necuratul. Toți cei care au fost la Festivalul Usturoiului și-au dat seama că evenimentul nu a avut nimic păgân în el și au reușit să înțeleagă că usturoiul și cruciulițele de la gât au rolul de a îndepărta spiritele rele.

Prima ediție a Festivalul Usturoiului a fost puțin pripită și grăbită, proiectul fiind scris rapid, în iunie, de Felicia Szucs - managerul de proiecte al Asociației Turist în Bistrița-Năsăud, după ce o mare companie națională își anunțase interesul de a finanța proiecte locale și și-a arătat disponibilitatea de a susține ideea noastră. Finanțarea ce urma să suporte toate costurile nu s-a mai produs, dar proiectul fusese deja prezentat președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan, care a fost absolut entuziasmat și ne-a asigurat de toată susținerea. Și așa a și făcut. Chiar dacă n-am primit finanțare în bani de la Consiliul Județean, președintele a avut o contribuție care măsurată în bani ar fi însemnat foarte mult. A reușit să-i strângă la o masă pe toți primarii de pe Valea Bârgăului și i-a rugat să susțină acest proiect cu tot ce pot. Unii primari s-au retras, iar alții au făcut mai mult decât ne-am fi așteptat.

Astfel, primarul tânăr și ambițios din Prundu Bârgăului, Doru Crișan, a făcut parte din echipa restrânsă care a organizat până în detaliu acest Festival care urma să se desfășoare pe terenul proprietatea comunei. Foarte multe lucruri care au ținut de organizare i se datorează lui și echipei sale, iar fără suportul lor ar fi fost multe de criticat după.

Cu la fel de mult entuziasm și multă seriozitate s-a alăturat și Vasile Laba, primarul din Bistrița-Bârgăului, care a reușit să prezinte cum nu se poate mai bine comuna cu cel mai mare potențial turistic din județ. Festivalul nu ar fi avut însă succesul de care s-a bucurat fără implicarea primarilor din Tiha Bârgăului, Josenii Bârgăului, Lunca Ilvei, Leşu sau Parva. Un amalgam de culori politice, care au uitat ce-i desparte și s-au unit pentru reușita unui proiect comun frumos.

Iar dacă de organizare ne-am ocupat noi și primarii, strălucirea programului a fost dată de maestrul Gavril Țărmure, directorul Centrului Județean pentru Cultură, prin includerea în program a unor rapsozii rari și l-a adus la Festivalul Usturoiului pe Grigore Leșe. Numele și vocea ce au emoționat mii de oameni în recitalul care a închis în glorie festivalul.

Ne-am dorit foarte mult ca cei mici să învețe jocurile tradiționale ale copilăriei noastre și, timp de câteva ore, să se bucure de joaca în mijlocul naturii. Iar nimeni nu putea realiza această parte a proiectului mai bine decât voluntarii și instructorii de la Scenica - conduși de Dora Baba, care timp de două zile au prins în joc și au făcut fericiți sute de copii și părinți.

Chiar dacă ideea acestui festival îmi aparține, ar fi rămas doar o idee fără sprijinul și implicarea celor de mai sus și al Feliciei Szucs - jumătatea mea în acest proiect. Alături de noi au mai stat Ana Călina Șestac și Răzvan Cerceja de la Asociația de Promovare a Turismului, serviciul Salvamont, dar și voluntarii exemplari de la Asociația Impact - care timp de două zile au curățat zona și au supravegheat zona activităților cu copii.

Cred că toată lumea a remarcat zecile de jandarmi și polițiști care au supravegheat zona și au dirijat traficul, iar datorită lor, timp de două zile nu s-au înregistrat evenimente, comisarul șef al IPJ BN - Ovidiu Mureșan și lt. col. Florin Furnea - inspectorul șef al Jandarmeriei Bistrița, oferindu-ne tot sprijinul încă înainte de a apuca să-l cerem. Ba mai mult, polițiștii și jandarmii și-au găsit timp să participe la concursurile de gătit și să ne impresioneze cu implicarea lor exemplară.

Aș mai dori să le mulțumesc sponsorilor Leoni, RCB Electro, Alpina Blazna, Tourmont King care au susținut financiar acest proiect, societății Transmixt - director Melente Horoba, care a pus la dispoziție curse regulate pentru transport la un preț modic, RAJA Aquabis, Primăriei Bistrița și în mod special viceprimarului George Avram și directorului DSP - Ioan Crețiu, dar și jurnaliștilor pentru mediatizare și susținere. Un rol important la capitolul organizare, prin exemplul său de bune practici, l-a avut Asociația Produs de Cluj, care ne-a sprijinit să facem un festival cum ni l-am propus și nu un simplu târg de țară.

Cu rezerva că este foarte probabil din cauza oboselii să fi uitat să mulțumesc cuiva, vreau să le mulțumesc încă o dată tuturor celor care s-au implicat voluntar și care m-au făcut să simt că în județul ăsta sunt foarte mulți oameni care-și doresc cu adevărat să schimbe lumea și să căutăm împreună, în lucrurile simple, adevăratele valori. 

Cât despre reușită, cel mai frumos compliment primit a fost ”abia așteptăm să treacă anul să venim la ediția a doua”, iar dacă măsurăm din punct de vedere turistic reușita am putea spune așa: s-au epuizat toate locurile de cazare în zonă, rezervele de mâncare au ajuns spre zero, mulți meșteri au rămas fără marfă pe standuri, iar turiști am avut nu numai din județele învecinate, ci și din străinătate - spanioli, germani, etc.

Organizatorii vă promit că la anul vom fi mai buni ca în acest an, iar chiar dacă a fost un evenmiment reușit suntem conștienți că este perfectibil, iar spre asta tindem în anii următori.