Andrei Kovari are 20 de ani, este din Beclean și studiază Automatizări la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Anul trecut, în martie, motivat de ultimele epidemii care au început să „lovească” în diverse părți din lume, Andrei a început să se gândească cum poate să accelereze procesul de dezvoltare a unor vaccinuri.

„M-am gândit să fac un dispozitiv pe care să îl pot folosi și la dezvoltarea de roboți minusculi. Mi-a venit ideea să fac ceva prin zona chimie, medicină, cu manipulare de obiecte microscopice”, explică Andrei.

Mai pe românește, tânărul a gândit și mai apoi pus la punct un dispozitiv care poate fi asamblat în funcție de nevoile celui care îl utilizează. Acesta permite, de exemplu, atașarea unui microscop și a altor dispozitive și aparaturi.

„Nu trebuie să cumperi o chestie gata făcută, mare și scumpă, ci o poți face tu „custom”, cum vrei. Stația de lucru conține și o cutie mai mare, etanșă, care îți permite să manipulezi ce vrei cu două joystick-uri, astfel încât să nu ai contact cu substanța. Orice test se poate face fără a intra direct în contact cu substanțele respective. Acest lucru este foarte folositor atunci când ai de manipulat substanțe biohazard, care pot face rău, sau când vrei să nu contaminezi ceea ce manipulezi”, mai spune beclenarul.

Deși nu pare mare lucru, această cutie etanșă permite manipularea substanțelor periculoase fără a polua sau fără a infesta mediul înconjurător, fiind astfel o mană cerească pentru chimiști și virusologi.

Această stație poate fi controlată chiar și de la distanță, prin internet. Joystick-ul atașat poate fi proiectat de pe laptop și oferă și un feedback video. Următorul pas este adaptarea stației de lucru astfel încât să poată fi manipulată de mai mulți utilizatori în același timp, inclusiv prin Internet.

Proiectul, susținut din bursa de studii 

Andrei nu doar că a făcut totul de unul singur, ci a susținut până acum, întreg proiectul din fonduri proprii. Mai exact, acesta și-a folosit bursa de studii pentru a dezvolta stația de lucru.

Proiectarea stației a fost făcută într-o singură noapte, dar din cauza lipsei unei finanțări, Andrei a fost nevoit să se oprească de mai multe ori din muncă. Costurile materialelor și a motoarelor folosite ajung la 6.000 de euro.

În acest moment, stația de lucru este gata în proporție de 60%. Partea electronică este finalizată, însă Andrei se chinuie să găsească un motor care să-i permită o manipulare foarte fină și precisă.

„În configurația finală ar trebui să poată manipula celule. O altă aplicație a robotului ar putea fi inseminarea artificială. Cam până acolo l-am gândit la nivel de precizie”, mai spune studentul.

Practic, această stație de lucru va fi mai precisă decât legendarul robot chirurgical „Da Vinci”, doar că mult mai ieftin. Prețul unui robot chirurgical Da Vinci, care încă nu este capabil să poată manipula la nivel de celule, sare de un milion de euro.

Beclenarul spune că ar fi dispus să vândă prototipul și chiar să facă unul „la comandă” și pentru companiile private, singura sa condiție fiind să primească fondurile de dezvoltare în avans, asta pentru că nu și-ar permite să suporte din buzunarul său un astfel de proiect.

Foto: Andrei Kovari