Maria Cioarba este femeia care, cu rabdare si cu o iubire fata de semenii sai mai mare decat cea fata de propria persoana, a alinat durerea a mii de copii care au ajuns la un moment dat la Spitalul Judetean.

Pe Maria Cioarba o intalnim la sala de joaca a Sectiei Pediatrie a Spitalului Judetean Bistrita – Nasaud. Cu siguranta, multi parinti si copii isi amintesc de aceasta femeie minunata. Si cum nu, cand, pe data de 1 mai, se implinesc nu mai putin de 12 ani de cand visul ei de a ajuta cat mai mult, a devenit realitate. Spun vis, pentru ca drumul anevoios prin hatisul destinului parea ca nu o va aduce niciodata pe Maria in mijlocul copiilor.

Si-a dorit de tanara sa ajunga cadru medical, insa nu a avut aceasta sansa. A terminat liceul din Teaca si timp 18 a lucrat la Filatura. In toata aceasta perioada nu s-a dat batuta si, pentru a invata cum sa fie de folos celor aflati in necaz, a urmat un curs de Crucea Rosie. In anul 2000 devine primul asistent de dezvoltarea copilului in cadrul Fundatiei Inocenti si lucreaza la sala de joaca amenajata in Sectia Pediatrie a Spitalului Judetean. In prima faza, intra acolo intr-o perioada de proba de 5 luni, pe care o trece cu brio.

Maria Cioarba devine asadar un pilon de baza al programului de lectura timpurie implementat de Fundatie, unul cu impact deosebit in cresterea si dezvoltarea copiilor. Insa, de-a lungul anilor, traieste cu emotie fiecare moment in care postul ii parea amenintat. “Veneau tineri cu facultatea de Asistenta Sociala, isi prezentau CV –ul si dadeau un interviu, pentru ca era anunt in ziar. Si de cate ori venea cineva, ma gandeam ca vor renunta la mine. In momentul in care pleca acea persoana si i se spunea ca o vor anunta ei, stiam ca inca mai pot sta linistita. Lumea vroia in special munca de birou, nu sa se implice in activitati cu copiii bolnavi!”, isi aminteste doamna Maria.

De atunci si pana in prezent lucreaza atat cu copiii cu dizabilitati, cat si cu cei abandonati in spital, cu mamele internate cu bebelusi, dar si cu prescolarii si scolarii spitalizati. “Am ales sa lucrez cu copiii pentru ca ei sunt deosebiti, inocenti. Incerc sa ii fac sa uite ca se afla in spital si sa-si petreaca timpul intr-un mod cat mai placut. Avem foarte multe activitati, abilitati practice prin care ii invatam sa faca cu mana lor diverse lucrusoare frumoase”.

Doamna Maria are grija de toti copiii, dar cea mai mare parte a timpului o petrece cu micutii cu dizabilitati, cu probleme mai grave de sanatate si cu cei care sunt abandonati. Pentru toti devine o adevarata mama: mama din spital, care le este alaturi in momentele cand mamele adevarate nu pot sau nu vor sa le fie alaturi! Lucrul cu cei mici, mai ales cu copiii abandonati presupune insa mai mult decat o simpla activitate, dupa cum marturiseste Maria. “Ajungi sa te atasezi de acesti copii si ei de tine, mai ales daca sunt cazuri in care stau la noi pe o perioada mai lunga de timp. Dar satisfactia este foarte mare cand te intalnesti cu ei dupa ani de zile. Sunt familii care au adoptat copii din spital si trec pe la noi impreuna cu ei si ne viziteaza. E o bucurie imensa ce nu poate fi exprimata in cuvinte. Insa cel mai important lucru e sa ramai ca o amintire placuta pentru cineva, sa te tina minte ca ai facut ceva bun in viata lui. Am avut si cazuri de copii care mi-au scris o perioada indelungata de timp sau, dupa ani in care au fost plecati in strainatate, au trecut pe la mine cu un buchet de flori. Nu m-au uitat!”, povesteste femeia.

Chiar daca in acesti 12 ani a intampinat diverse probleme, doamna Maria nu s-a gandit niciodata sa plece din locul unde se simte in largul ei. Munceste zilnic cu copiii abandonati, aproape 3 ore, alte 4 ore le petrece cu scolarii si prescolarii spitalizati, iar timp de o ora este sfatuitor pentru mamele cu bebelusi care au multe de invatat in privinta comportamentului cu nou-nascutii. De cate ori a avut posibilitatea, doamna Maria a participat si la diverse cursuri de specilizare prin intermediul Fundatiei Inocenti.

Pe langa marea familie de la Spitalul Judetean, doamna Maria se bucura si de familia care o astepta cu drag acasa. Este casatorita de 24 de ani cu un barbat care mereu a sustinut-o si a incurajat-o sa isi urmeze drumul dorit. Alaturi ii sunt si cei doi baieti, de 18, respectiv 22 de ani, care sunt mandria ei.

Pentru femeia pe care multi copii au ajuns sa o numeasca mama, cea mai mare bucurie ramane ajutorul pe care il poate oferi in meseria ei. “Ma gandesc ca daca pot sa fac ceva pentru cineva, trebuie sa fac”, se arata convinsa doamna Maria.