Este greu să o încadrezi într-un tipar pe Melania Cuc. Să spui despre ea că e doar scriitoare, ar fi prea puțin, în ciuda faptului că are 30 de cărți care au văzut lumina tiparului. Și e membru al Uniunii Scriitorilor din România. Să spui că Melania e doar pictor, nu ar fi suficient, chiar dacă reușește să dea viață luminilor și umbrelor. Melania Cuc nu este omul pe care să îl poți defini. Este scriitorul-pictor sau pictorul-scriitor care reușește să transmită prin cuvinte culoarea lucrurilor și prin culori, savoarea cuvintelor.

Cei care o cunosc pe Melania Cuc, deloc puțini de altfel, pot spune însă cu certitudine un lucru despre ea: este un OM cu majuscule. Un prieten de nădejde, o persoană caldă, mereu cu un cuvânt bun la ea și cu vorbele, gata să zboare, la îndemână. Un om care iubește viața și oamenii, așa cum sunt ei, cu bune și rele.

”Eu nu am nevoie de puritate! Am nevoie de viață adevărată! Am cam trăit deja tot ce i-a fost dat unei femei să trăiască în viață. Puritatea ține de îngeri. Eu sunt om în carne și oase, așa ca toți cei din jurul meu. Nu mi s-a oferit norocul pe tavă, pentru a mă bucura de viață. Și nici nu știu dacă m-aș fi putut bucura de ceva pentru care nu m-am zbătut, nu am râs, nu am plâns... Mi-am luat porția mea de miere și fiere din viață, pentru a putea merge mai departe. Iubire, lumină...Utopie curată! Cine iubește, acela și urăște, în egală măsură. Lumina nu ar avea relevanță, dacă nu ar fi întunericul să o pună în valoare. Deci și eu sunt un mixaj de evenimente personale în creuzetul societății. Eu nu sunt ceea ce se cheamă un om de succes. Eu sunt un om care a avut un vis din leagăn, pe care și la cultivat, poate, cu un patos uneori prostesc, alteori cu eleganță. Sunt, pur și simplu, o femeie care și-a adus visul în realitate!” spune Melania despre sine.

Melania Cuc este, prin definiția propriei sale persoane, o ființă discretă, care niciodată nu se va lăuda pe sine așa cum își laudă prietenii. Chiar dacă uneori se alintă și își spune că e deșteaptă! Se știe certa pe sine așa cum nimeni nu ar face-o mai bine, este dură cu propriile greșeli și indulgentă cu ale celor din jurul său. Este timidă când vine vorba despre susținerea intereselor sale personale, dar de-a dreptul războinică atunci când se implică în cauzele altora, care reușesc să o convingă. Și, mai spune despre ea, că încă nu a reușit performanța de a se plictisi de propria-i persoană, că veșnic are ceva de discutat cu eul său!

Înconjurată de cărțile sale, de picturile așternute pe pânză doar din bucuria de a ști că ceva din ea va fi în casele celor cărora le parvin, de familia sa construită cu un mare campion al României la lupte greco-romane, Melania Cuc este o femeie simplă în complexitatea ei. Simplă ca trai, complexă ca viață, trăiri și sentimente. Este, așa cum singură spune despre sine, femeia care își trăiește visul!

Nota autorului: Rândurile de mai sus o descriu pe Melania Cuc, prietena, colega, omul de lângă tine, care chiar dacă nu îți este alături fizic, îl simți cu un gând bun oriunde te-ai afla! Era o încercare sortită eșecului cea de a scrie despre Melania Cuc în cifre: cronologia cărților scrise, numărul expozițiilor de pictură, seria articolelor scrise în Răsunetul sau numărul emisiunilor realizate la AS-TV. Vă propun să o descoperiți singuri pe Melania Cuc, femeia care pictează cuvinte! Sigur veți găsi în ea un prieten, chiar dacă nu ajungeți să o cunoașteți personal niciodată.

Rubrica PORTRETUL UNEI DOAMNE este susținută de Agenția de Imagine Bistrița