Atunci cand o intalnesti prima data pe Cristina Frentiu, imaginea care razbate este cea a unei persoane amabile careia meseria de cadru didactic i s-ar potrivi, poate, cel mai bine. In momentul in care incepe, insa sa vorbeasca despre meseria de judecator, pasiunea cu care isi face treaba umple spatiul din jurul ei si nu poti sa nu te gandesti ca atunci cand ai ajunge pe mana ei, decizia pe care o va lua pentru tine este cea mai buna.

Judecatorul Cristina Frentiu, vicepresedinte al Tribunalului Bistrita- Nasaud marturiseste ca a visat sa ajunga economist asemeni tatalui sau. Un documentar de cateva ore a facut-o insa sa isi schimbe radical viata. „Cand am fost mica am vrut sa ma fac economist. Tatal meu era economist, fiind seful Controlului Financiar pe judet si m-am gandit sa urmez meseria lui. Alaturi de tatal meu am urmarit Procesul de la Nurnberg si mi-a placut foarte mult acest proces, prestanta judecatorului si atunci am luat decizia de a urma Facultatea de Drept”, povesteste magistratul.

Odata terminata facultatea, la Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, proaspata absolventa a dorit sa urmeze o cariera in invatamantul universitar. „Pentru a putea urma o cariera didactica am optat pentru avocatura, astfel incat sa pot sa le fac pe amandoua in paralel, deoarece lucram ca si cadru didactic la facultatea din Cluj si nu am putut sa fiu si judecator si profesor. Am urmat stagiatura de doi ani ca si avocat, dupa care am apreciat ca mi se potriveste mai bine meseria de judecator si consider ca nu am gresit mergand pe aceasta cale”, considera Cristina Frentiu.

Mai intai a fost judecator la Judecatoria Bistrita, dupa care a ajuns la Tribunal, iar din 2006 este judecator cu drept de Curte de Apel. „Desi am grad de judecator de Curtea de Apel, am preferat sa nu plec din Bistrita, pentru ca ma leaga foarte multe de orasul Bistrita”, explica judecatorul.

Munca de judecator nu este usoara, cu atat mai mult pentru un proaspat absolvent de facultate care ajunge sa judece cazuri in care fiecare dintre cei implicati considera ca are dreptate. „La inceput mi-a fost greu pentru ca veneam de pe bancile facultatii, aveam doar o scurta experienta ca si avocat si cunosteam mai mult doar partea teoretica si mai putin cea practica. Din fericire, am beneficiat de un colectiv de judecatori care m-au primit foarte bine si m-au ajutat, ei avand o experienta foarte bogata. In acest fel am reusit sa depasesc momentele dificile, normale, la inceput de cariera”, isi aminteste Cristina Frentiu cum au fost primele luni in calitate de magistrat.

A optat pentru dreptul civil, pentru ca ii placea mai mult si se simtea mai legata de aceasta parte. „Mie mi-a placut mai mult partea civila, chiar daca la inceput faceam de toate si acceptam si cauze civile si penale. Ca si judecator m-am specializat totusi pe cauze civile si mi-am dat si doctoratul in Dreptul Familiei” spune judecatorul bistritean.

In ciuda faptului ca are deja zece ani de cand este judecator, Cristina Frentiu marturiseste ca inca mai are emotii la unele cazuri. „Inca mai simt de multe ori in sala de judecata acele emotii inerente, chiar daca incerc sa nu le las sa transpara. De multe ori insa, in cauze dificile, se intampla sa am anumite emotii pentru ca sunt constienta ca eu sunt cea care hotaraste si nu pot sa nu ma gandesc daca fac bine sau nu. Mereu constientizez ca pot sa nenorocesc un om pentru toata viata. De aceea se intampla ca inainte de anumite decizii sa ma trezesc noaptea sa ma intreb daca e bine asa sau altfel”, dezvaluie judecatorul.

Sentinta pe care o da ea la sfarsitul unui proces nu este deloc una usoara. „Legile noastre sunt facute sa fie interpretate si in materie civila se poate interpreta intr-o mie de feluri. Atata timp cat este interpretabil si nu este destul de clar, sigur ca ramane la atitudinea ta ca si judecator sa stabilesti care este directia corecta”, explica Cristina Frentiu.

Dincolo de activitatea din sala de judecata, Cristina Frentiu este si un prolific scriitor: are publicate 15 carti de drept si peste o suta de articole in reviste de specialitate. Mai mult, si-a continuat si activitatea de cadru didactic, in prezent predand la extensia Bistrita a UBB toate materiile de drept. „Eu nu pun niciodata absente, nici la cursuri nici la seminarii si cea mai mare satisfactie pe care o am ca si profesor este atunci cand vad pe fata studentului ca vine cu placere la cursurile mele si ii place ceea ce invata”, explica judecatorul.