Dacă vă rătăciți până la sfârșitul lunii mai, prin Sângeorz Băi, nu cumva să ratați expoziția de fotografii deschisă la Muzeul de Artă Comparată. „Sunt fotografii senzaționale, foarte vechi, care există doar pe clișee de sticlă. Le-am scanat și le-am tipărit direct pe pânză” a explicat Max Dumitraș, curatorul expoziției, pentru Bistrițeanul.ro.
În perioada mai-iunie 2014, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud prin Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, organizează expoziția de fotografie compusă din instantanee aparținând unor prețioase colectii de la Muzeul Țăranului Român București („Portrete din Bărăgan”), colecția Muzeului Grăniceresc Năsăud („Portrete de pe Valea Someșului”) și Muzeul de Artă Comparată – ,,Fotografii actuale din portul popular”.
Curatorul evenimentului este sculptorul Maxim Dumitraș care a explicat pentru Bistrițeanul.ro că este vorba de câteva fotografii cu totul extraordinare și foarte vechi, care există în arhive doar pe clișee de sticlă. „De pe clișeele de sticlă le-am scanat și le-am tipărit direct pe pânză, nu pe hârtie fotografică obișnuită, așa că efectul vizual este deosebit” a mai spus Maxim Dumitraș.
„Dintre toate genurile fotografice, portretul este cel mai apropiat, cel mai strâns legat de om, de viața lui și de trecutul său. Elementele principale ale unui portret sunt nu numai trăsăturile fizice ale persoanei fotografiate dar și atitudinea sa, starea sa de spirit din momentul realizării imaginii, acestea având un impact direct asupra expresivității fotografiei, asupra sentimentului pe care ea îl transmite. Nu în ultimul rând, un portret conține și amprenta fotografului, care prin compoziție, încadrare, expunere și chiar prin comunicarea cu personajul poate influența sentimentele și ideile transmise privitorului...” explică fotograful David Bodescu din Sângeorz-Băi.
În cadrul expoziției cu fotografii de portret organizată la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi sunt prezentate o serie de imagini cu caracter etnografic, reunind aspecte ale portului popular de la nord și de la sud de Carpați, incluzând și fotografii ale locuitorilor Văii Someșului Mare. Aceste imagini cuprind un interval de timp cuprins între începutul secolului trecut și zilele noastre, elementele unificatoare fiind costumele tradiționale și abordarea portretistică.
„În mod evident, expoziția prezintă un interes documentar, atât din punct de vedere antropologic, cât și din perspectivă fotografică, deoarece unele dintre fotografii sunt realizate într-o perioadă evocând începuturile fotografiei românești; acestea au fost realizate conform tehnologiei vremii lor, fiind apoi imprimate pe canvas după originalele negative pe sticlă...” mai precizează David Bodescu.