56 de sculpturi turnate în bronz – adevărate bijuterii şi capodopere ale sculpturii româneşti contemporane – au fost vernisate ieri seară, la Galeria Arcade 24 din Bistriţa, în cadrul Bienalei de sculptură expusă la Cluj, în noiembrie anul trecut.

Este o tehnică realmente specială iar această expoziţie încearcă să surprindă dimensiunea aurorală a omului, dar şi întâlnirea sa cu zeii – a explicat criticul de artă Oliv Mircea, adăugând că ceea ce le uneşte pe cele 56 de lucrări expuse în Galeria Arcade 24 este tocmai tehnica în care sunt lucrate dar şi gustul epocii care poate fi identificat în fiecare lucrare.

La vernisaj au vorbit şi sculptorul prof. univ. dr. Alexandru Păsat dar şi prorectorul Universităţii de Arte şi Design „Ion Andreescu” din Cluj, prof. univ. dr. Radu Moraru care a remarcat că tema principală a expoziţiei este însăşi materia – bronzul – în care au fost turnate micile sculpturi. Sculptorul a mulţumit galeriei bistriţene despre care a subliniat că „este recunoscută la nivel naţional pentru calitatea expoziţiilor pe care le realizează”.

Oliv Mircea a mai subliniat că întreaga expoziţie este un dar pe care comunitatea noastră ar trebui să-l primească aşa cum se cuvine şi că numele bienalei (“Vârsta de bronz”) şi-ar putea găsi explicaţia şi interpretarea poetică şi în celebra clasificare a lui Hesiod, care, în poemul „Munci şi zile” descria oamenii vârstei de aur, plasată cronologic în perioada când Cronos domnea asupra sferei divine, ca fiind oameni de aur trăiau asemenea zeilor, fără griji, trudă sau sărăcie, fără să îmbătrânească, înconjuraţi de toate lucrurile frumoase. Moartea se furişa în somn iar oamenii de aur, transformaţi în demoni buni prin voinţa lui Zeus, se ascundeau sub pământ, veghind asupra muritorilor şi împărţind bogăţii.

Mai târziu, în timpul domniei zeilor olimpieni, au fost creaţi oamenii de argint, o rasă inferioară celei dinainte şi diferită de ea. Oamenii de argint îmbătrâneau, deşi timp de o sută de ani rămâneau copii şi abia apoi traversau o scurtă perioadă de maturitate. Deveniţi adulţi, se făceau vinovaţi de trufie şi de necredinţă faţă de zei, astfel încât şi ei au fost îngropaţi de Zeus în adâncurile pămîntului, unde continuă să fie veneraţi ca demoni, asemenea celor din rasa de aur, chiar dacă sunt de rang inferior.

Oamenii de bronz, născuţi din frasini, erau „năprasnici” şi „cumpliţi”, curajoşi, foarte puternici, cu trupuri viguroase şi „braţe nebiruite”. Aveau arme şi din cauza patimii lor pentru război, oamenii au pierit ucigându-se unii pe alţii. O parte din magia uneltelor lor de bronz – un strop din vraja de a exprima inefabilul într-un material cu profunde şi străvechi rădăcini care se întind dincolo de antichitate – pot fi admirate şi în expoziţia inaugurată ieri seară, la Arcade 24.

„Am avut revelaţia capodoperei” a mai povestit Oliv Mircea despre una din sculpturile semnate de Mircea Spătaru – un portret al celebrului Picasso – expus în galeria Arcade 24 printre multe alte creaţii extrem de frumoase ale unor sculptori consacraţi ai anilor 60 – 70 precum Pavel Bucur, Alexandru Păsat, Radu Ciobanu, Mircea Spătaru, Mircea Roman, Vasile Gorduz, Bogdan Hojbotă, Liviu Russu, Ilarion Voinea sau Radu Moraru. până la cei mai promiţători studenţi ai secţiilor de sculptură de la universităţile de profil din ţară.