In mijlocul orasului Bistrita se afla o oaza de verdeata: Parcul Municipal. Odata cu incalzirea vremii, bistritenii aleg sa-si petreaca timpul liber si plimbandu-se prin parc. De ceva vreme insa, parcul este evitat deoarece s-au construit in el "case de ciori".
Vine primavara si bistritenii aleg sa se plimbe prin parc, tinandu-se de mana, ascultand cantecul pasarelelor….
Dar ce se aude? Cantecul lin al pasarelelor a fost inlocuit cu croncanitul ciorilor! Ba mai mult, ciorile se cred in armata si “trag cu tunul”, asa ca plimbaretii se pot alege cu hainele pictate.
Aleile din Parcul Municipal sunt acum albe: nu din cauza zapezii, ca doar e primavara, nu ca asa e la moda, ci pentru ca ciorile-pictori s-au ocupat de redecorare.
Fie zi, fie noapte, parcul rasuna de glasul ragusit al ciorilor, iar bistritenii trebuie sa renunte la plimbatul pe sub copaci, deoarece vor asista la o ploaie “alba” care-i coloreaza.
Musafirii Parcului Municipal sau mai bine zis acum - stapanii Parcului Municipal ar putea fi foarte usor trimisi la plimbare. Tot ceea ce trebuie facut este sa li se “demoleze” casele.
Comoditatea, lenea sau lipsa de “echipament” a angajatiilor primariei fac ca “gazdoaiele” parcului sa-si cheme alti musafiri pana cand Parcul Municipal al Bistritei va deveni Parcul Negru al Ciorilor.