Honey Sweet a luat naștere prin strădania cercetătorilor de la Stațiunea de Cercetare Pomicolă, sprijiniți de alți specialiști din SUA, Cehia sau Franța. Deși „s-a născut” aici, prunul minune, ce luptă cu cei mai dăunători viruși, acesta are interzis în țara noastră:
Puțini sunt cei care știu că în „laboratoarele” Stațiunii de Cercetare Pomicolă Bistrița a luat naștere o adevărată mană cerească pentru cultivatorii de fructe. Este vorba despre prunul Honey Sweet, soi modificat genetic și „programat” să lupte împotriva unuia dintre cele mai distrugătoare virusuri din lume.
Încă din 1996 se „coace” la Bistrița prunul minune, la cercetări participând și specialiști din SUA, Franța sau Cehia. Mai mult, în parte datorită cercetărilor de la Bistrița, SUA a reușit să certifice soiul și să-l cultive încă din anul 2010.
S-a ales România pentru cercetarea și producerea acestui soi, tocmai pentru că în țara noastră livezile de prun, dar și virusul Plum Pox sunt foarte des întâlnite.
„Noi stăm foarte prost când vine vorba despre prezența virusului. Nu există în România livadă de prun fără acest virus”, dezvăluie cercetătorul Stațiunii de Cercetare Pomicolă Bistrița, Ioan Zagrai, care lucrează la acest soi încă din 1996.
Ironia sorții, deși a fost practic creat la Bistrița, nimeni din țara noastră nu are voie să cultive, pe scară largă, în livezi, acest soi. Asta pentru că Uniunea Europeană interzice mare parte din organismele modificate genetic, excepție făcând porumbul.
Astfel, deși în SUA acest soi este cultivat încă din anul 2010, România ar putea cultiva Honey Sweet, cum a fost numit prunul transgenic, abia peste câțiva ani. Cehia, sprijinită de România, Franța și SUA pregătește un dosar ce va fi înaintat Comisiei Europene, prin care se cere undă verde pentru acest prun. Acesta va fi depus, însă, abia anul viitor, în primăvară.
„Încă suntem în faza de testare. Lucrăm la dosarul de notificare cu colegii din SUA, Cehia, Franţa. Am parcurs etapele de testare, în mare parte, dar prunul mai are de aşteptat. (...) Contează şi rezultatele din SUA, pentru testele de mediu şi de siguranţa asupra sănătăţii. Sunt toate avizele primite de la instituţiile americane”, mai explică cercetătorul Ioan Zagrai.
Potrivit acestuia și dacă dosarul ce va fi depus în primăvara anului viitor va fi aprobat, am putea gusta Honey Sweet abia peste 4-5 ani.
Foto: Orig Polak