Îmi amintesc de o discuție avută în timp ce eram judecător financiar la Curtea de Conturi Bistrița-Năsăud. Mi s-a reproșat într-o zi că noi, judecătorii, judecăm după lege, dar mai ales „după cum ne taie capul". I-am dat dreptate explicându-i că da, judecătorul judecă după lege și după propria lui conștiință, adică „după cum îl taie capul "! Așa cred că trebuie să fie un judecător: să cunoască legea și să aibă conștiință, să-i pese de oameni și să facă dreptate !
Unde este conștiința judecătorului care:
1. Arestează o femeie fugită din Canada în România ca să găsească protecție pentru ea și copil ?
2. Dispune o anchetă socială într-o țară străină, deși părinții, prin declarație autentificată la Ambasada României, convin divorț prin acord, copilul rămâne la mamă, iar tata achită o pensie bună. Țara străină refuză efectuarea anchetei, motivând că părinții au decis de comun acord și că nu au niciun indiciu că mama nu s-ar putea îngriji de copil. Totuși, judecătorul român refuză să judece fără ancheta socială, pentru că nu se poate altfel!
3. După ce că un proces costă enorm, mai ales prin taxele judiciare de timbru datorate statului, adică politicienilor, care au ajuns mai mari decât onorariul de avocat, unii judecători de abia așteaptă să găsească ceva ca să respingă cererea. Evident că taxele achitate se pierd !
4. Într-un proces în care nimeni nu se opune unei solicitări legitime, după ce s-au achitat taxele, s-au făcut expertize și s-au administrat alte probe (martori, acte), urmând doar să se dea sentința, judecătorul invocă „din oficiu", după 1-2 ani de la începerea procesului, un motiv formal, pe baza căruia respinge acțiunea sau mai amână judecarea procesului încă 1-2 ani.
5. Dacă vrei să-ți faci casă, tu sau copilul tău, nu primești autorizație de construcție dacă nu ești intabulat pe teren. Mulți nu au acte și atunci se introduce o acțiune în uzucapiune, adică folosința îndelungată a terenului. Dacă ai început folosința prin 1946, trebuie să găsești 2 martori de peste 80 de ani, care să declare de când folosești, cum, etc. La o vârstă înaintată mai ai scăpări de memorie, mai încurci lucrurile, anii, etc., iar unii judecători îți resping acțiunea pentru că nu ai dovedit-o!
6. Un mic om de afaceri are de încasat 5 miliarde și are de plătit 4 miliarde. Nu reușește să obțină sentințe, ori cu sentința în mână, nu reușește să încaseze cele 5 miliarde, dar este urmărit și executat silit pentru cele 4 miliarde. Neavând din ce plăti, este declarat în faliment și pierde tot, inclusiv casa familiei ipotecată la bancă. Cum e posibil așa ceva ? Simplu! Cei șmecheri și darnici nu pot fi obligați la plată ori nu sunt executați, nici măcar de fisc, în timp ce fraierii cinstiți și corecți mor cu zile, adică ajung în faliment.
Mă opresc aici cu exemplele, deși aș mai avea multe.
De ce s-a ajuns aici ? În opinia mea, pentru că:
- avem legi proaste făcute de parlamentari nepricepuți sau prea pricepuți în apărarea propriilor interese!
- unii judecători au devenit prea formaliști, urmăresc doar forma și nu fondul, (esența) procesului. Totodată, având salarii și pensii mari, sunt rupți de popor, nu mai realizează ce înseamnă să faci dreptate, judecă doar după lege (de obicei proastă), nu și după propria lor conștiință!

Ioan SOMEȘAN