Peste 5.000 de oameni s-au adunat pe 15 mai, la Năsăud, pentru a sărbători Ziua Costumului Popular şi Maialul elevilor năsăudeni – impresionând o ţară întreagă cu mândria de a purta toţi, în acelaşi loc, în acelaşi timp – tradiţionalul costum popular românesc.

A fost un eveniment fără precedent în România la care Virginia Linul visează de aproape 8 ani, iar una dintre cele mai mari bucurii a fost să constate că visul ei a avut ecou şi a fost resimţit cum se cuvine în sufletul şi mintea multor altor oameni. „Am dat tonul la ceea ce numim noi «românesc». Am stârnit mândria în mulţi oameni care şi-au dorit, dar n-au îndrăznit până acum să îmbrace cu costum popular…Au fost unii oameni care mi-au spus «Anul viitor ne îmbrăcăm şi noi şi venim alături de voi!» sau alţii care au recunoscut că au costume, dar nu au avut suficient curaj să le îmbrace…”

Iar impresiile admirative nu s-au oprit aici: au fost unii care i-au promis Virginiei Linul că, deşi nu au costume, o să-şi cumpere, ca să aibă şi ei ceva din portul românesc sau au fost prieteni din ţară care i-au spus că şi-ar dori şi ei să facă un asemenea eveniment, dar nu erau siguri că vor reuşi să adune atâţia oameni…

„Nu se poate descrie în cuvinte bucuria şi trăirea sufletească din acea zi… A fost un sentiment divin şi o fericire incredibilă pe chipurile oamenilor prezenţi. Cred că am reuşit prin acest eveniment să schimbăm istoria. Să schimbăm mentalităţi şi prejudecăţi, să deschidem drumuri şi orizonturi noi. Nu a fost vorba de un simplu spectacol de 5 ore. Iar efectul a ceea ce s-a întâmplat la Năsăud se va vedea în timp, la diferitele categorii de public care au participat…”, a explicat Virginia Linul pentru Bistriţeanul.ro.

De ce s-a înhămat creatoarea populară să pună la cale un asemenea eveniment? Pentru că şi-a dorit să se întâmple şi să se povestească şi despre lucrurile frumoase care există în România: „Pentru că noi, românii vrem să arătăm lumii că suntem oameni vrednici, că avem costume populare spectaculoase în lada de zestre care sunt lucrate manual şi cu mult suflet şi pe care vrem să le îmbrăcăm cu mândrie la orice sărbătoare, pentru că tocmai aceste veşminte ne oglindesc originile…”

Virginia Linul a recunoscut, de asemenea, că şi-a dorit, alături de partenerii care au sprijinit-o în acest demers istoric, să arate tuturor că aici este Patria Costumului Popular şi că aici, în Ţara Năsăudului, încă se confecţionează costume populare din toate zonele ţării. „Avem producători locali extraordinari care lucrează cu mare responsabilitate costumul popular şi nu numai. Iar anul viitor sper să fie prezenţi aici şi mai mulţi producători locali. Nu am avut tarabe cu chinezării, ci am avut doar produse locale. Avem ce să arătăm lumii, mai trebuie să ne şi dorim să le dezvăluim. Mă bucur că au înţeles şi politicienii din diferite partide acest lucru şi ni s-au alăturat, îmbrăcaţi în port popular, în mulţime, şi au jucat cu noi Roata de la Runc, Pintenii şi Învârtita. S-au convins acum că oamenii îşi doresc să li se recunoască valoarea, că avem oameni harnici şi valoroşi şi că merită, măcar o dată pe an, să ne unim forţele pentru a arăta lumii frumuseţea oamenilor şi a zonei. Mulţumesc din suflet tuturor locuitorilor din Ţara Năsăudului, prietenilor din ţară şi din străinătate care au fost prezenţi, dar şi susţinătorilor de pretutindeni. Mulţumesc celor care s-au implicat în organizare şi au crezut în acest proiect...”, a mai spus Virginia Linul.

¤¤¤

Mai multe detalii despre evenimentul din 15 mai, de la Năsăud, aflaţi accesând linkurile de mai jos:

FOTO/VIDEO: RECORD - Peste 5.000 de oameni au îmbrăcat costumul popular în Ţara Năsăudului!

SPLENDID: Prezenţe exotice la Ziua Costumului Popular în Năsăud

FASCINANT: Istoria neştiută a Maialului Elevilor Năsăudeni

INEDIT. Tulburătoarea pildă a celor trei pâini. Paradă de modă la Casa cu Lei...(FOTO / VIDEO)

Numele Virginiei Linul din Salva a devenit un brand în sine de când creatoarea populară a ajuns cu creaţiile cusute de ea de pe Valea Someşului până la Muzeul Smithsonian din Washington, în 1999, fiind cooptată – câţiva ani mai târziu – în echipa designerului francez Philippe Guilet pentru a crea colecţia „100% RO”, inspirată din tradiţia populară românească.

La 5 ani a realizat prima sa creaţie: a cusut cu mărgele marginea de jos a unui pieptar femeiesc, după care a început să învețe tot mai multe modele, din ce în ce mai „pline” şi mai complicate. O vreme a lucrat doar costume de pe Valea Someşului – pentru a ajunge acum să realizeze impresionante creaţii vestimentare din toate zonele folclorice ale ţării, dar şi costume bulgărești, ucrainene, aromâneşti, rusești, meglenoromânești, săsești sau ungurești... Şi continuă să fie unul dintre cei mai frumoşi şi valoroşi OAMENI din Bistriţa-Năsăud.