„Coșbuc are încă sămânță la Bistrița! Și ne lăudăm cu asta!” exclama zilele trecute domnul Eugen Iedean, în fața Sinagogii din Bistrița unde venise să asiste la spectacolul dedicat unui alt poet teribil al literaturii românești contemporane, ca și domnul Iedean însuși care și-a lansat anul trecut primul volum de versuri...
Domnul Iedean iese în evidență de departe – poate datorită aerului impunător, sau, dimpotrivă poate datorită pălăriei cu boruri largi de cowboy...
Pare de departe cel cel mai cu ștaif poet-muncitor din oraș iar cunoscuții și prietenii săi știu că ziua, Eugen Iedean muncește într-o fabrică din zona industrială, noaptea imaginația sa o ia razna și devine poet iar în timpul liber este cunoscut drept talentat pescar...!
De asemenea, prietenii săi știu despre drama prin care a trecut și despre care Eugen Iedean a povestit anul trecut, cu prilejul lansării primului volum de 52 de poeme – recuperate, rescrise sau recompuse după alte 120 de poezii în mod fatal și meschin pierdute, acum 30 de ani, pe drum spre editura care ar fi trebuit să le publice.. Dacă nu cumva or fi fost furate chiar de cel care le transporta spre editură - cum bănuiesc unii cunoscători...
În fine, tot anul trecut, cu prilejul lansării, domnul Iedean afirma că nu va mai scrie, foarte probabil, niciodată. Însă destinul s-a împotrivit iar zilele trecute poetul a recunoscut (în exclusivitate pentru Bistrițeanul.ro!) că scrie.
„Acum scriu...mai mult poate decât înainte! Scriu, pentru că George COșbuc are încă sămânță la Bistrița. Și ne lăudăm cu asta...!” a afirmat Eugen Iedean încrezător în propriile forțe...