In aceasta noapte satenii din Maieru se pregatesc sa marcheze cea mai mare si spectaculoasa sarbatoare pagana a anului - Sanzienele, sarbatoarea Soarelui si a Dragostei. Sanzienele este dealtfel singura sarbatoare de acest fel admisa in calendarul crestin-ortodox.
In 24 iunie Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, sarbatoare cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.
“Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul). Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul are un temei biblic, pentru ca evenimentul amintit este consemnat de Sfantul Evanghelist Luca cu amanunte in Evanghelia Sa. Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni inainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV-V, cand se fixeaza definitiv si data Craciunului. Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, la 24 iunie, se pare ca a fost instituita dupa unii cercetatori, spre a inlocui sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstitiului de vara (22-23 iunie)” scrie site-ul www.crestinortodox.ro
In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sanziene sau Dragaica. Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Ele erau considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.
Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.
Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu "lantul Sanzienelor", pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.
In dimineata de Sanziene, inainte de rasaritul soarelui, stenii de pe Valea Somesului stang buchete de Sanziene pe care le impletesc in coronite si le arunca pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita, aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.
Si fetele stang flori de Sanziene pentru a le pune sub perna in aceasta noapte pentru a-si visa ursitul.
Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, este considerata a fi si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac. Pentru alungarea spiritelor malefice se aprind focuri in care se arunca substante puternic mirositoare.
Dupa caderea intunericului, pe fiecare deal din Maieru se aduna copii, flacai si barbati „inarmati” cu faclii pe care le invart ca sa arda cat mai tare si sa sara scantei.
Dupa ce facliile au ars aproape in intregime, barbatii coboara pe malul raului, unde au voie sa vina si fete. Acolo se face un foc mare, peste care sare toata lumea.
In Maieru, pentru a avea parte de o casatorie fericita, tinerele perechi sar de trei ori peste foc. Tot aici se crede ca fata care va sari de noua ori peste foc isi va gasi ursitul pana la sfarsitul anului. Maierenii aprind si o roata mare care este rostogolita de pe un deal, ca simbol al soarelui care se scurge odata cu vara catre toamna.
Sursa: www.crestinortodox.ro