Un croitor a pariat că poate să coase o pereche de pantaloni pe balustrada de piatră a turnului Bisericii Evanghelice. “...Mai erau doar câteva împunsături de făcut, când croitorului îi căzu mosorul cu aţă. Se repezi să o prindă, îşi pierdu echilibrul şi se prăbuşi. Se împrăştie în atâtea bucăţi, încât trebuiră să vină să-l culeagă pe un cearşaf.”
"Turnul din Bistriţa trebuie să aibă mai mult de 75 de picioare înălţime. Pe acesta, există la o înălţime apreciabilă o balustradă de piatră, care pe mulţi i-a făcut nefericiţi. Astfel, paznicul de noapte s-a aşezat pe parapetul acesteia, pentru a nu-l fura somnul. Frica de a se prăbuşi ar fi trebuit să-l ţină treaz. Însă o dată adormi şi căzu în gol pentru a nu se mai ridica niciodată..."
Fragmentul este decupat din volumul “Biserica Evanghelică din Bistriţa – Un studiu artistic şi istoric” – tradus în română de Anca berendea, scris şi publicat în 1885 la Bistriţa, în limba germană, de către Theobald Wortitsch (un profesor austriac de desen care a murit la vârsta de 40 de ani şi a locuit la Bistriţa doar 8 ani).
A lăsat, însă, drept moştenire, “o mărturie excepţională despre Bistriţa” aşa cum s-a exprimat profesorul Gheorghe Mândrescu, prezentând cartea astă-seară la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.
În prezenţa primarului Ovidiu Creţu şi a altor oficialităţi, profesori, artişti şi muzicieni – Zilele Bistriţei au debutat oficial astă-seară – însoţite de o ploaie torenţială şi o atmosferă plină de emoţie datorată saşilor care au umplut până la refuz sălile Muzeului Judeţean.
Pentru că se sărbătoresc 450 de ani de la prima sfinţire a Bisericii Evanghelice – sărbătoarea oraşului nu putea să înceapă altfel decât cu lansarea a trei cărţi eveniment pentru istoria oraşului: un album referitor la Biserica Evanghelică, un studiu artistic şi istoric semnat de Theobald Wortitsch şi memoriile lui Victor Moldovan, fost secretar de stat la Ministerul de Interne (1926-1927), lider şi parlamentar al PNR până în anul 1925 şi al PNŢ, din anul 1932.
Tot în această seară a fost vernisată şi expoziţia de acuarele a artistei, etnografei şi istoricului de artă Juliana Fabritius-Dâncu (1930 – 1986), reprezentând câteva dintre cele mai reuşite creaţii ce ilustrează bisericile medievale cele mai importante din Transilvania iar atmosfera evenimentului a fost minunat completată de recitalul la pian a profesorului Cristian Lepădatu.