Încâlcite sunt căile Domnului - dar şi mai încâlcite sunt metodele de a calcula când anume „pică” Paştele şi de ce în anumiţi ani sărbătoarea diferă de la catolici la ortodocşi sau viceversa... Dacă în acest an Paştele este sărbătorit de toţi credincioşii ăe 20 aprilie, anul viitor ne bucurăm de Paşte pe 5 aprilie (catolicii) şi 12 aprilie (ortodocşii) iar în 2016 – pe 27 martie (catolicii) şi 1 mai (ortodocşii).

În 2017 Paştele cade din nou în aceeaşi zi pentru toată lumea (pe 16 aprilie), pentru ca în următorii trei ani lucrurile să se diferenţieze din nou: Paştele se va sărbători pe 1 aprilie 2018 (catolici) şi 8 aprilie (ortodocşi), 21 aprilie 2019 (catolici) şi 28 aprilie (ortodocşi) şi 12 aprilie 2020 (catolici) şi 19 aprilie (ortodocşi)...

Totul a început în anul de graţie 325, când aproape 300 de episcopi prezenţi la Consiliul de la Niceea au stabilit că Paştele va fi sărbătorit în duminica de după prima lună plină sau după echinocţiul de primăvară, scrie Descoperă.ro, citând pe cei de la The Economist.

Potrivit Bibliei, Cina cea de Taină a avut loc în ajunul sărbătorii evreieşti Pesah, iar Iisus a murit a doua zi (în Vinerea Mare) şi a înviat a treia zi (duminica).

Începutul sărbătorii Pesah este determinat de prima lună plină după echinoţul de primăvară , care poate avea loc în orice zi din săptămână.

Pentru a se asigura că Paştele cade întotdeauna duminica, Consiliul de la Niceea a stabilit că Paştele va fi sărbătorit în duminica de după prima lună plină sau după echinocţiul de primăvară.

Totuşi, dacă luna.....!

Totuşi, dacă luna plină apare duminica, atunci Pesah începe duminica şi, prin urmare, Paştele este sărbătorit peste o săptămână pentru că trebuie să aibă loc după Pesah.

Mai mult, Consiliul de la Niceea a fixat data echinocţiului de primăvară pe 21 marte, data în care a avut loc în acel an. De asemenea, tot atunci s-a hotărât crearea un set de tabele care să definească exact când cade luna plină.

Din nefericire (deşi deloc neobişnuit dacă luăm în considerare acele vremuri încă tulburi) documentele nu se potrivesc întocmai cu datele astronomice actuale – ceea ce înseamnă că, în practică, Paştele poate fi sărbătorit înainte de Pesah.

Pentru bisericile occidentale, Paştele poate fi sărbătorit cel mai devreme atunci când, conform tabelelor de la Niceea, luna plină apare pe 21 martie, într-un an în care această dată cade sâmbăta.

În acest caz, Paştele este sărbătorit duminică 22 martie – un eveniment rar care s-a petrecut în 1818 şi care va mai avea loc în 2285.

De asemenea, cel mai târziu, Paştele poate fi sărbătorit atunci când luna plină cade pe 20 martie, ceea ce înseamnă că prima lună plină după 21 martie cade peste 29 de zile, pe 18 aprilie, iar dacă 18 aprilie cade duminica, atunci Paştele este sărbătorit în duminica următoare, pe 25 aprilie.

Acest lucru s-a întâmplat ultima dată în 1943 şi se va întâmpla iar în 2038 – mai scrie publicaţia Descoperă.ro.

Pentru creştini ortodocşi, se aplică aceeaşi regulă doar că în acest caz calculele se fac pe baza calendarului iulian, care este cu 13 zile în urma celui gregorian.

Încercarea moarte n-are....

Au existat mai multe propuneri pentru a se modifica modul în care este calculat Paştele, însă tradiţia se pare că este atât de adânc înrădăcinată, încât nicio modificare n-a reuşit s-o clintească.

La o întâlnire din 1997, în Aleppo, reprezentanţii mai multor biserici au propus ca un nou sistem, bazat pe observaţii astronomice actuale, să fie adoptat începând cu 2001.

Acest lucru, ar fi permis ca Paştele să cadă în aceeaşi zi pentru toată lumea, însă noul sistem nu a fost îmbrăţişat în unanimitate, astfel încât - până la noi ordine - continuăm să ne ghidăm după luna plină în stabilirea zilelor de Paşte.

Foto: creştin-ortodox.ro.