La sfârșitul anului trecut, Primăria Bistrița premia într-un cadru festiv, firma câștigătoare a Concursului de soluţii „Amenajare şi modernizare Piaţa Centrală – Municipiul Bistriţa”, desfăşurat în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România (Filiala Transilvania), concurs care a urmărit elaborarea unui concept de ansamblu şi a unui proiect care să cuprindă reabilitarea şi remodelarea Pieţei Centrale.

Arhitecţi din toată ţara au fost invitaţi să vină cu propuneri care să transforme Pieţa Centrală din Bistriţa într-una modernă, care să pună în valoare centrul oraşului și să ţină cont şi de faptul că aici vor fi organizate o serie de evenimente pentru care este nevoie şi de o scenă.

Pentru acest concurs de soluţii Primăria Bistriţa aloca o sumă de 50.000 de lei iar primarul Ovidiu Creţu declara că își dorește să transforme zona în una pietonală, similară cu cele din Sibiu sau Braşov.

Puțini sunt bistrițenii care își mai amintesc însă că Piața Centrală arăta, pe la începutul anilor 1900 cu totul altfel și că o impresionantă clădire care adăpostea liceul de fete a fost complet rasă de pe fața pământului atunci, probabil tot din rațiuni estetice sau urbanistice care nu s-au mai păstrat în memoria bistrițenilor de astăzi...

Și, la fel cum proiectul de reamenajare a Pieței Centrale a stârnit numeroase controverse printre bistrițenii zilelor noastre (supărați că s-ar putea reteza din spațiul verde și așa redus în zona centrală), la fel or fi protestat, probabil și bistrițenii de demult, îngroziți de tăvălugul inovator care se năpustea asupra orășelului lor liniștit...

Pe 28 august 1892 a fost aprobată recomandarea de a ridica un nou edificiu gimnazial în cadrul presbiteriului Bisericii Evanghelice iar cel care s-a ocupat de noua clădire gimnazială, pe fosta Alee a Măcelarilor (actualul Bulevard al Republicii) a fost Georg Fischer, directorul gimnaziului la acea vreme, care a muncit pentru finalizarea acestui proiect aproape 20 de ani.

Pe 1 aprilie 1908 au demarat lucrările care au avansat într-un ritm atât de rapid, încât clădirea a fost dată în folosinţă la începutul lunii septembrie 1910, devenind ceea ce cunoaștem noi astăzi drept Colegiul Național „Liviu Rebreanu”...

Clădirea de pe Aleea Măcelarilor a fost construită după planurile arhitectului vienez Paul Brang (cel care a proiectat și clădirea Gewerbeverein-ului, actualul Centru Cultural Municipal, edificat între anii 1894 – 1895) şi a costat, în final, 496.959 coroane (echivalentul a aproape 5 milioane de euro!), fără a fi incluse aici cheltuielile pentru canalizare şi instalaţia electrică.

Gimnaziul evanghelic de lângă biserică s-a mutat în anul 1911 în clădirea nouă de pe Aleea Măcelarilor și doar fotografiile îngălbenite de vreme din arhivele pasionaților de artă foto mai stau mărturie despre clădirea care a existat acum mai bine de 100 de ani în apropierea Bisericii Evanghelice...

Foto @ Laurentiu Grec