Puțină lume știe, dar în secolul 19, Bistrița a cunoscut puterea absolută, fiind capitala întregii regiuni și hotărând soarta tuturor orașelor ardelenești. Primul guvernator militar și civil al Transilvaniei, baronul german Ludovic Wohlgemuth, şi-a stabilit cartierul general la Bistriţa, transformând micul oraş într-un adevărat centru de putere.
În 1849, în iulie şi august, de la Bistriţa s-a hotărât soarta tuturor oraşelor transilvane. De aici plecau ordonanţe şi proclamaţii pentru întreaga regiune, care pe atunci era principat în cadrul Imperiului Austriac. Documentele purtau semnătura primului guvernator militar şi civil al Transilvaniei, baronul german Ludovic Wohlgemuth, care şi-a stabilit cartierul general la Bistriţa și a transformat micul burg săsesc într-un adevărat centru de putere – scrie historia.ro.
La Direcţia judeţeană Bistriţa-Năsăud a Arhivelor Naţionale, în colecția Iulian Marțian (care valorează sute de mii de euro) se află și documentele ce atestă faptul că baronul neamț Ludovic Wohlgemuth a fost trimis de împăratul austriac să restabilească ordinea în Transilvania şi să înăbuşe ultimele zvâcniri ale Revoluţiei de la 1848-1849 din zonă. primind împuternicire imperială de a hotărî singur în probleme importante fără să se mai consulte cu împăratul de la Viena, Francisc Iosef.
Ludovic Wohlgemuth a preferat Bistriţa – pentru că în judeţ exista și Regimentul al II-lea de graniţă la Năsăud, singurul care, în timpul Revoluţiei din 1848 a rămas fidel împăratului de la Viena.
Regimentul avea companii de soldaţi pe Văile Şieului şi Bârgăului iar guvernatorul se simțea în siguranţă în această zonă, bine apărată de grănicerii năsăudeni.
Ludovic Wohlgemuth a sosit la Bistriţa la începutul lunii iulie, însoțit de o mână de funcţionari iar istoricii presupun că acesta ar fi locuit, cel mai probabil, în clădirea fostei primării a Bistriţei, situată în Centrul Istoric al oraşului, pe strada George Coşbuc – fiind la acea oră cea mai potrivită clădire capabilă să găzduiască un guvernator.
„A guvernat cu o mână de fier deoarece a reuşit în puţin timp să restabilească ordinea în zonă. A repus în funcţiune instituţiile existente înainte de Revoluţia de la 1848. Baronul a luat şi măsuri pentru redresarea economiei, şubrezită de prezenţa pe piaţă a trei monede. Pe lângă moneda imperială, cea austriacă, mai apăruseră şi monedele ruseşti şi maghiare. A lăsat pe piaţă doar moneda împăratului", a explicat istoricul Ioan Mureşan, directorul Arhivelor judeţului pentru Historia.ro.
Ceva se pare totuși că nu i-a priit sau nu i-a convenit baronului Ludovic Wohlgemuth la Bistrița – pentru că acesta și-a luat suita și a părăsit orașul spre sfârșitul lunii august, instalându-se la Sibiu.
Sursa & foto: historia.ro